Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie
Mari si a XXXIV-XXXV Vasele de lut cu peretii gro§i erau folosite in gospodäria primitivä la depozitarea cerealelor, fructelor, legumelor §i a altor rezerve de hranä pe termen mai lung. Era §i acesta un mod al comunitátii de a se apára de perioadele excesiv de geroase, ploioase sau secetoase, cänd midie colectivitäti se salvau cu rezervele de hranä din „cämarä”. Fragment al unui vas neolitic cu toartä pentru cereale Relatändu-i specialistului despre descoperirea fäcutä de bunicul meu, cantorul loan Chelza, pe Dealul Obär§iei, la Tnceputul secolului trecut, cänd era la arat §i plugul i s-а intepenit Tntr-o piaträ Tn forrná dreptunghiularä, el comenteazä astfei Tntämplarea arheologicä: „Traditia localä aminte§te descoperirea in marginea sudvesticä a satului a unui mormänt, cu un schelet uman, inhumat intr-o groapä cäptu§itä cu pereti din piaträ. Scheletul avea a§ezat la cap un vas din lut, care continea cäteva monede din bronz §i argint. Este posibil ca cele douä monede din argint (una greceascä, alta romanä imperialä, emisä de Vespasian), aflate in col. E. Nistor, sä apartinä inventarului acestui mormänt, probabil roman.”lé Dacä este a§a, Tnseamnä cä la Giulu§ nu a stat niciodatä ín loc ceasul locuirii umane, cá Tn toate etapele istorice cunoscute de omenire aici au fiintat mici (sau poate mai mari) comunitáti umane. Dar, ceea ce pare a fi §i mai interesant, este faptul ca prezenta monedelor presupune §i un mod de viatá dinamic, bazat pe metode de schimb, sincrone cu cele practicate ín cele mai civilizate centre comerciale ale vremii. Monedä romanä de argint din vremea Tmpáratului Vespasian (fatä-verso) Idem. 279
