Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie
Marisia XXXIV-XXXV Consemnam §i discutam un cuvänt §i, iatä, acest cuvänt s-а räspändit in atätea alte cuvinte §i Tnca Tn cate altele nu s-ar mai putea räspändil... Dealurile dinspre Ogra §i Cucerdea, dinspre Cipäu, Läscud §i Subpädure, nu märginesc nobilul cuvänt, ci dimpotrivä, TI dezmärginesc de sensuri §i rezonante, ducändu-l prin tinutultinuturilor noastre suflete§ti, peste colinele de lacrimä ale Tntregii „täri de peste päduri”, §i, mai departe, prin miezul fierbinte §i mereu luminos al limbii románé. 2. Indicii arheologice: ceramicä, obiecte casnice, arme, monede Descoperirile arheologice efectuate la Giulu§ nu s-au realizat prin vreo actiune organizatä Tntr-un cadru oficial. Eie au rezultat Tntämplätor, cél mai adesea fiind opera unui / unor entuzia§ti. Pe mine m-а interesat mereu vechimea satului, poate ca un posibil räspuns la о intrebare care vegeteazä Tn sufletele noastre о viatä intreagä, adicä tot atäta timp cät ocupäm о micä dimensiune crono-spatialä Tn lume; о sä vä dezamägesc dar este aceea§i Tntrebare pe care §i-a pus-o pictorul Paul Gauguin Tn vremea autoexilului säu Tn edenul insular din Tahiti: „De unde venim, ce suntem, Incotro ne ducem?” Cu aceastä Tntrebare Tn cärcä tot umblu, tropäi §i caut semne ale unui timp foarte Tndepärtat, cänd Tn Europa §i aiurea se ridicau monumente megalitice (funerare, temple de Tnchinare sau de sacrificiu), a§a cum Tncä stä märturie, astäzi, misteriosul complex arhitectural de la Stonhenge (Anglia). Relieve de acest fei sunt §i Tn Románia, iar cum piatra lipse§te din locurile noastre, de ce nu ar fi méltat populatiile neolitice din aceastä zonä constructii din materiale care le-ar fi fost la Tndemänä, cum este lemnul sau pämäntul, de pildä? Mergänd mai departe, gärbovit sub povara acestei idei, m-am Tntrebat mereu: de ce nu ar fi movila de pe Grui un astfei de monument paleolitic, méltat de mäna omului, printr-un efort colectiv extraordinär? Ea este prea perfecta spre a fi о creatie a naturii iar eine о cerceteazä mai Tndeaproape vede cum jumätate din värf, dar numai Tn partea dinspre räsärit, este retezat §i netezit, constituind о platformé, pregätitä parcä special pentru unele scopuri sociale. A fost simplu habitat urnán? A§ezare Tntäritä? Templu de Tnchinäciune? Loc de sacrificiu? Casa vreunui §ef de trib? Nu §tim! Ceea ce §tim Tnsä precis, §i poate fi oricänd о dovadä demnä de luat Tn seamä, este marea cantitate de ceramicä arsä §i nearsä, confectionatä grosolan, cu mäna nu la roatä, care poate fi observatä färä nici un efort la poalele de sud-est ale movilei; tot acolo, prin 2002, cänd s-а drenat Valea Fänatelor, am fost atentionat de existenta unor fragmente dintr-un maré vas de lut nears, fäcut zob de cätre buldozeristul care efectua lucrarea. Dar, se pare, vasul era intact Tn pämänt, Tnainte de a fi dezgropat. Am recuperat ni§te fragmente mai mari §i ni§te toarte §i, consultändu-mä cu istoricul Adrian Husar, acesta a apreciat cä ar data, cu certitudine, din vremea dacilor, vase de acest fei fiind utilizate pentru depozitarea cerealelor. Acela§i prestigios cercetätor, atunci cänd i-am prezentat Tn fotografii pietrele de deal descoperite Tn partea de apus a colinei, Tn forme ciudate de brate, a presupus cä ar fi vorba de pietre funerare románé. Dar asupra vestigiilor de pe Grui vom reveni! Am colectionat, a§adar: monede vechi, obiecte de uz casnic §i podoabä, ceramicä, dar §i unele informatii pretioase. M-am consultat §i cu alti speciali§ti §i, astfei, datarea obiectelor descoperite s-а fäcut färä gre§. Iar Giulu§ul este un sat privilegiat sub acest aspect: el figureazä astäzi pe harta arhelogicä a Romäniei, 276
