Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie
Mari sia XXXIV-XXXV publicata pe Internet. Astfel, lista siturilor arheologice din Judetul Mureg Tnscrise in Repertoriul Arheologic National, contine §i urmätoarea informatie: „118600.01- Agezarea eneoliticä de Ia Giulu§. Locul: Ia Grui (categorie: locuire civilé)." ín anul 1995, cänd se pregätea aparitia prestigiosului Repertoriul arheologic al judetului Mure§, prezentändu-i-se autorului, dr. Valeriu Lázár, relicvele istorice de la Giulug, acesta le-а evaluat §i le-а pozitionat pe scara timpului, publicändu-le Tn masivul torn (cäruia, ulterior, i s-а decernat premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Romane). La satui Giulug, apatinätor de comuna Ogra, a lucrärii amintite, regretatul istoric noteazä: „Färä precizäri topográfice, se mentioneazä ca descoperiri: a) Un värf de sägeatä din cupru, cu trei nervuri, cu gaurä de inmänugare. Informatie: E. Nistor.”w Aceasta este dovada plasärii istoriei satului Tn epoca de tranzitie a araméi. Adevärul este cä sägeata de cupru nu avea trei nervuri, cum о descrie V. Lazär, ci о succesiune de 7-10 nervuri, ceva similar nervurilor unei frunze; era nu doar о parte componentä a unei arme, ci §i о micä operä de artä. Ea ne Tndeamnä sä meditäm §i asupra unui alt aspect: detinätorul ei era fie vänätor, fie räzboinic, fie amändouä la un loc. Daca posesorul doar véna cu arcul §i sägeata, putem presupune cä aici era о zonä päduroasä, bogatä Tn vänat. lar dacä detinätorul sägetii era räzboinic, acest amänunt ar semnifica existenta, aici, a unei comunitäti umane puternice, organizate dupä principiile democratiei militare (räboinice), manifeständu-se Tn mod sincron cu civilizatia europeanä a acelor vremuri. Descriind caracteristicile unor culturi neolitice care s-au manifestat pregnant §i Tn Transivania, precum culturile Turda§ §i Cri§ (unele cu influente clare din sudul Dunärii - ca Tn cazul Vinga §i Stargevco din Serbia, altele cu motive analoge Tn lumea sumerianä, cum ar fi täblitele de lut ars descoperite la Tärtäria, aproape de Orägtie, de cätre cercetätorul N. Vlassa - relieve strävechi pe care apar, uneori, §i reprezentäri vänätoregti), istoricul Dumitru Berciu aratä cä „unele mogteniri au fost luate din fondul Stargevco-Crig, unde deja íncepuse §i el evolutia, care va fi continuata in cursu! dezvoltärii culturii Vinga §i Turdag."10 10 11 10 Valeriu Lazär, Repertoriul arheologic al judetului Mure§, Casa de editurä „Mure§”, Tärgu-Mure§, 1995, p. 190. 11 Dumitru Berciu, Zorile istoriei in Carpati §i la Dunäre, Editura §tiintificä, Bucure§ti, 1966, p. 87. Un pumnal de piaträ datänd din vremurile aurorale Schita sägetii de cupru (pierdute) 277
