Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Mari sia XXXIV-XXXV Süniem íntru tótul de acord cu opiniile acelor speciali§ti care sustin cá formula din titlul domnesc care TI arata pe Mircea cél Bátran stäpänind „pänä cätre Pärtile Tätäre§ti” se referä la regiunile de la gurile Dunärii, cu cetatea Chilia77. Analiza titlului domnesc ne permite constatarea cä in actul de confirmare a daniei pentru Mänästirea Strugalea, din 11 mai 1409, din varianta extinsá a acestuia lipse§te tocmai formula de stäpänitor „pänä cätre Pärtile Tätäre§ti”78. Absenta formulei din varianta extinsá a titlului domnesc folosit in document, certificä faptul cä in momentul emiterii actului regiunile apusene ale teritoriilor de la gurile Dunärii, cu cetatea Chilia, nu se mai aflau sub jurisdictia domnului muntean. íntrucát, la momentul respectiv, singurul stat cu care Tara Romäneascä se invecina in regiune era Moldova, numai sub jurisdictia domnului acesteia ar fi putut trece regiunile respective. Aceastä constatare ne permite sä firn in mäsurä sä conchidem cä Chilia §i hinterlandul säu au intrat in stäpänirea lui Alexandru cel Bun la о datä cuprinsä intre 8 octombrie 1408 §i 11 mai 1409. Stäpänirea Chiliei de cätre Moldova este confirmatä dar de tratatul maghiaropolon de la Lublau din 15 martié 1412. Probabil, tot din acest an sau din cel precedent dateazä §i о scrisoare nedatatä a lui Sigismund de Luxemburg cätre Stibor de Stiboricz, voievodul Transilvaniei, prin care regele Ungariei in informa pe demnitarul säu cu privire la intentia de a-§i amäna plánul de ocupare a Chiliéi din cauza aparitiei unor factori ostili79. Cadrul ostii, care l-а impiedicat pe regele Ungariei sä-§i punä in aplicare plánul de cucerire a Chiliéi, a fost, eredem női, generat tocmai de incheierea aliantei antimaghiare dintre Moldova §i Polonia din 25 mai 1411. Formula stäpänind §i domnind Jncä §i cätre Pärtile Tätäre§ti” reapare in titlul lui Mircea cél Bátrán intr-un act de intárire a unei danii, emis in 10 iunie 141580 81. Informatiile in discutie ne permit sä sustinem cä, anterior datei de 1415, domnul Tärii Romäne§ti, fie a reintrat in posesia regiunilor apusene de la gurile Dunärii, fie, cel mai probabil, cei dói domni au procedat la о delimitare a stäpänirilor lor in zonä, teritoriile disputate fiind incluse in sistemul unui condominium munteano-moldovean. Asupra situatiei Chiliéi nu ne putem pronunta cu certitudine, dar este foarte posibil ca cetatea dunäreanä sä fi rämas in continuare in posesia Moldovei. Stäpänirea comunä a Tärii Romäne§ti §i a Moldovei la gurile Dunärii este confirmatä intre altele §i de о §tire a cronicarului ture contemporan, Halii. Acesta, prezentänd debutul tentativei §eicului Bedr-ed-Din din 1417 de a ocupa trónul sultanilor, inregistreazä о insemnare a pretendentului, care relateazä cä Jntinzänd pänzele, pe cänd eram pe drumuri, / Am nimerit la hotarul Moldovei (Bogdan) §i in tinuturile Tärii Romäne§ti (Eflak) / Zärind [o corabie], ei [romänii] au venit / §i, ajungänd acolo, s-au a§ezat längä schelä / §i m-au primit pe tärm cu bucurie §i apoi, luändu-mä, m-au dus inainte, [in tarä]’B\ Pierderea Chiliei in favoarea Moldovei nu a afectat decät in micä mäsurä posesiunile lui Mircea cél Bátrán din spatiul danubiano-pontic. Stäpänirea domnului muntean asupra restului teritoriilor transdunärene inclusiv asupra gurilor Dunärii, unde Lykostomo a rämas in continuare sub controlul säu total, este in afara oricärei discutii, fapt confirmat, de mai multe surse. Spre exemplu, mai multi cronicari 77 P.P. Panaitescu, Mircea cel Bátrán, p. 361. 78 DRH, В, I, p. 75-76, nr. 35; DIR, В, p. 64, nr. 48. 79 Fl. Constantiniu, $. Papacostea, op. cit., p. 1137-1138, n. 24. 80 DRH, В, I, p. 80-81, nr. 38; DIR, B, p. 69, nr. 54. 81 Cronici turce§ti, I, p. 27. 24
