Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV otomani, prezentänd debutul actiunii lui Musa Qelebi (1409) de a ocupa trónul cu sprijinul lui Mircea cel Bátrán, sustin acest lucru. Dintre ace§tia retinem relatarea aceluia§i Halil, care sustine cä printul otoman §i sustinätorii säi, plecänd din Sinope, „au intins pänzele §i au pornit la drum” pänä cänd „cäpitanul de corabie a soslt la marginea Tärii Romäne§ti’ß2. La rändul säu, Orudj’ bin Adil, referindu-se la acelea§i evenimente, consemneazä cä „Isfendiaroglu l-а urcat pe Musa Qelebi in corabie §i I- a trimis din ora§ul Sinop in Tara Romäneascä. [...]. Mircea, la rändul säu, i-a dat acestuia oaste, cu care a trecut pe la Silistra in Rumelia”82 83. О §tire identicä ne transmite A§Tk-pa§a-zade zade, conform cäruia, „Isfendiar l-а suit pe Musa intr-o corabie din Sinop §i l-а trimis in Tara Romäneascä. [...]. Musa s-а repezit pänä la Silistra §i de acolo a plecat mai departe’64 85. In sfär§it, Mehmed Nesri relateazä succint cä Musa „a venit din пои la Isfendiar §i de acolo, luänd о corabie, а trecut in Tara Romäneascä’65. Este Tn afara oricärei discutii cä Musa sosit pe mare in Tara Romäneascä nu putea acosta decät la gurile Dunärii sau Tn vreunul din porturile de pe litoralul pontic, aflate Tn hotarele statului muntean. De asemenea, concentrarea fortelor sale la Silistra Tn fazä de organizare a campaniei pentru ocuparea tronului, reprezintä, la rändul ei, о confirmare a stäpänirii lui Mircea cél Bäträn §i asupra acestei cetäti de la Dunärea de Jos. Momentul cuceririi Dobrogei de cätre Imperiul Otoman rämäne unul controversat. Unii istorici se pronuntä pentru anul 1417, altii pentru 142086. In absenta unor informatii categorice, subiectul rämäne Tn continuare deschis discutiilor. Pierderea Dobrogei a compromis politica ponticä a Tärii Romäne§ti. Statul muntean avea sä mai pástreze ie§irea la mare doar Tn zona gurilor Dunärii, unde va stäpäni cetatea Lykostomo pänä la mijlocul secolului al XV-lea. ABREVIERI XVIе CIÉB - Rap. IV - XVIе Congrés International des Etudes Byzantines, Bucarest, 6-12 septembre 1971, Rapports IV, Bucure§ti. AARMSI - Analele Academiei Romane. Memoriile Sectiunii Istorice, Bucure§ti. Acta MP - Acta Musei Porolissensis, Zaläu. 82 Ibidem, p. 25. 83 Ibidem, p. 50. 84 Ibidem, p. 84. 85 Ibidem, p. 115. 86 Cf. I. Väcärescu, Istoria othomaniceascä, editie criticä de G. §trempel, Bucure§ti, 2001, p. 28; Cf. Gh. §incai, Hronica romänilor, tom I, editie de Fl. Fugariu, Bucure§ti, 1967, p. 574; Cf. Panaitescu, Mircea cel Bäträn, p. 400-403; Cf. N. lorga, Histoire de Roumains, III, p. 402; Cf. C.C. Giurescu, op. cit, p. 371-372; Cf. §t. §tefänescu, Tara Romäneascä, p. 59; Cf. $t. §tefänescu, Mircea cel Mare - personalitate de seamä a istoriei poporului román, in Rdl, 39, 1986, 7, p. 623-624; Cf. A. Ghiatä, op. cit., p. 92; Cf. Viorica Pervian, Lupta antiotomanä a Tsrilor Romane In anii 1419-1420, ín AIIACN, XIX, 1976, p. 73; Cf. A. Decei, Istoria Imperiului Otoman pänä la 1656, Bucure§ti, 1978, p. 79-81; Cf. N. Constantinescu, Mircea cel Bäträn, p. 161-162; Cf. A. Rädulescu, I. Bitoleanu, A Concise History of Dobruja, Bucharest, 1984, p. 136-137; Cf. N. Pienaru, Relatiile lui Mircea cel Mare (1386-1418) cu Mehmed I Qelebi (1413-1421), in Rdl, 39, 1986, 8, p. 782-785; Cf. §t.-R. Ciobanu, A fost pierdutä Dobrogea de Mircea cel Bäträn?, in Rdl, 39, 1986, 8, p. 769-770; Cf. C. Cäzäni§teanu, Pe urmele lui Mircea cel Mare, Bucure§ti, 1987, p. 192; Cf. N. §erbanescu, N. Stoicescu, op. cit., p. 348-353; Cf. M. Maxim, Tärile Románé §i inalta Poartä. Cadrul juridic al relatiilor romäno-otomane in Evul Mediu, Bucure§ti, 1993, p. 206-224; Cf. H. Inalcik, op. cit., p. 62; Cf. AI. V. Ditä, op. cit., p. 457. 25
