Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV aceastä data. Ca urmare, consideram cä nu gre§im admitand anul 1404 drept un terminus post quem al Tncetärii stäpänirii comunei ligure Tn aceastä zonä. Momentul pänä la care s-а produs sfär§itul stäpänirii genoveze la gurile Dunärii poate fi dedus din titlul domnesc al lui Mircea cel Bátrán. A§a cum am arätat deja, formula de stäpänitor Jncä §i pänä la Marea cea Mare”, respectiv asupra regiunilor de Ia gurile Dunärii, apare pentru prima datá ín titlul domnului Tärii Romäne§ti ín actui pentru Mänästirea Cozia din 1404-1406, §i precis datatä ín actui pentru Mänästirea Tismana din 23 noiembrie 1406. Ca urmare, din punctui nostru de vedere, anul 1406 poate fi admis drept un terminus ante quem al incetärii stäpänirii genoveze la Lykostomo §i al trecerii centrului de la gurile Dunärii ín stäpänirea Tärii Romäne§ti. Constatärile fäcute, ne permit sä conchidem cä sfär§itul stäpänirii genoveze asupra cetätii Lykostomo §i a teritoriilor räsäritene de la gurile Dunärii §i trecerea lor in stäpänirea Tärii Romäne§ti s-а produs la о datä, imposibil de precizat cu exactitate pe baza informatiilor existente in prezent, cuprinsä intre 1404 §i 1406. Teoriile care sustin perpetuarea stäpänirii genoveze asupra cetätii Lykostomo dupä 1406 sunt complet lipsite de orice suport documentar. Din punctui nostru de vedere, analiza tuturor surselor interne §i externe prezentate ne permite constatarea cä intre 1403 §i 1408 Lykostomo §i-a schimbat radical statui politico-juridic. Conchidem, deci, pe baza informatiilor provenite din sursele mentionate cu cele rezultate din formula titlului domnesc al lui Mircea cel Bátrán din perioada 1404-1406, cä la о datä cuprinsä intre 15 august 1403 §i 1404/1406, centrul genovez de la Lykostomo a intrat in posesia lui Mircea cel Bátrán. Stäpänirea exercitatä de Mircea cel Bátrán asupra intregului teritoriu de la gurile Dunärii a fost de scurtä duratä. Ea inceta la scurt timp dupä ocuparea cetätii Lykostomo. Cel care a provocat aceastä defectiune a stäpänirii muntene in zonä a fost domnul Moldovei, Alexandru cel Bun. in conditii care ne rämän necunoscute, dupä 1408 acesta a procedat la о rectificare unilateral a hotarului cu Tara Romäneascä de pe linia Dunärii maritime. Cu acest prilej, domnul Moldovei a intrat §i in posesia Chiliéi §i a hinterlandului säu pe care i le-а luat lui Mircea cel Bátrán Momentul, contextui politico-militar §i conditiile in care s-а produs recuperarea de cätre Alexandru cel Bun a teritoriilor meridionale ale statului moldovean, cedate in 1400 protectorului säu din Tara Romäneascä, §i ocuparea centrului de la gurile Dunärii nu se cunosc. Cu ani in urmä, istoricii Florin Constantiniu §i §erban Papacostea au formulát opinia, potrivit cäreia Alexandru cel Bun a preluat Chilia direct de la genovezi, la о datä cuprinsä intre 25 mai 1411, cea a incheierii tratatului moldo-polon, si 15 martié 1412, momentul incheierii tratatului maghiaro-polon de la Lublau75. Din punctui nostru de vedere, data de 25 mai 1411 nu poate fi luatä in discutie pentru stabilirea momentului inträrii Chiliei sub stäpänirea lui Alexandru cel Bun. Acest lucru se datoreazä simplului motiv cä tratatul moldo-polon, indreptat impotriva Ungariei, nu face nici о referire la intinderea stäpänirilor lui Alexandru cel Bun76. Credem insä cä analizänd titlul domnesc al lui Mircea cel Bátrán putem data cu mai multä exactitate momentul pierderii Chiliei in favoarea Tärii Romäne§ti. 75 Fl. Constantiniu, §. Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martié 1412) §i situatia internationalä a Moldovei la Inceputul veacului al XV-lea, Tn Studii, 17, 1964, 5, p. 1138. 76 M. Costächescu, op. cit., p. 637-639, nr. 177. 23
