Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV venetienilor sä vinä cu vasele lor la Lykostomo pentru a transporta la Gallipoli fortele sale60. In sfär§it, ín conditiile absentei oricäror informatii, §erban Papacostea ajunge la concluzia cä Lykostomo a intrat sub stäpänirea Moldovei, nu sub cea a Tärii Romäne§ti, la о datä cuprinsä íntre 25 mai 1411, cea a reínnoirii aliantei antimaghiare moldo-polone, §i 15 martié 1412, cea a íncheierii tratatului polonomaghiar de la Lublau. In intervalul de timp respectiv, conchide istoricul amintit, „Licostomo incetase sä apartinä genovezilor §i fusese incorporat principatului moldav’68 69. Pentru a clarifica lucrurile, consideram cä se cuvine sä luäm Tn discutie sursele invocate de §erban Papacostea Tn sustinerea teoriilor sale. Dacä informatia transmisä de arhiepiscopul loannes de Sulthanyeh este Tn afara oricärei discutii Tn a sustine stäpänirea genovezilor la Lykostomo, nu la fei stau lucrurile cu celelalte surse. Potrivit textului solicitärii adresate venetienilor, Sigismund de Luxemburg le cerea acestora „sä-l ajute cu cäteva coräbii mari pentru a ridica §i duce de la Licostomo la Gallipoli trupele sale, pentru care lucru se va adresa §i altor cre§tini, spre a-§i putea indeplini planul asupra Gallipolei (item requirit et precatur nos, ut subveniamus ipsi regi de aliquibus navigiis grossis pro levando et conducendo a Licostomo contra Galipolim gentes suas armigeras, ad quam fazendam requiret de aliis Christianis, ut possit implere intentionem, quam habet in Galipoli)”70. Parcurgerea textui ne aratä cä §tirea invocatä nu face nici о referire la vreo stäpänire asupra cetätii Lykostomo, fie ea genovezä, fie a vreunei alte puteri. La acea datä, conchidea perfect Tntemeiat Nicolae lorga, care Tnsä identifica Chilia cu Lykostomo, cetatea dunäreanä „nu se putea afla decät in mana unui aliat al lui Sigismund §i unui du§man al turcilor, Mircea, in ajunul räscoalei lui Musa, era §i una §i alta”71. Tn ceea ce prive§te cele douá tratate, ele ne relevä о situatie aproape similarä. Tn timp ce tratatul moldo-polon din 25 mai 1411 nu face nici о referire la teritoriile de la gurile Dunärii72, cel maghiaro-polon din 15 martié 1412 mentioneazä doar cetatea Chilia ca apartinänd Moldovei73 74. Tratatul nu face nici о referire la Lykostomo, care a§a cum, absolut justificat, afirma Virgil CiocTItan, „a fost altä a§ezare §i a avut alti stäpäni decät Chilia”TM. Sursele prezentate ne permit constatarea, potrivit cäreia dintre toate acestea, §tirea transmisä de arhiepiscopul loannes de Sulthanyeh contine ultima informatie, de care dispunem Tn prezent, care afirmä, färä dubii, stäpänirea genovezä asupra cetätii Lykostomo. Din acest motiv, ea are о Tnsemnätate aparte Tn economia demersului nostru. Pe baza ei putem conchide cä stäpänirea genovezä asupra centrului §i regiunilor räsäritele ale teritoriilor de la gurile Dunärii au Tncetat dupä 68 Ibidem; Cf. Listine о odosajih izmedju juznoga Slavenstva i mletacke republike, knjga V: Od godine 1403 do 1409. Dodatak к listinam и knj. 1.-4, skupio S. Ljubiö, U Zagrebu, 1875, ín MSHSM, vol. V, Zagrabiae, 1875, V, p. 136-137 (Listine). 69 Ibidem. 70 Listine, p. 136-137. 71 N. lorga, Studii istorice, p. 71. 72 M. Costächescu, op. cit., p. 637-639, nr. 177. 73 Hurmuzaki, I/2, p. 486, nr. CCCCI; Cf. P.P. Panaitescu, op. cit., p. 366-367; Cf. Fl. Constantiniu, §. Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martié 1412) §i situatia internationalä a Moldovei la inceputul veacului al XV-lea, Tn Studii, 17, 1964, 5, p. 138-139. 74 V. CiocTItan, Chilia In primul sfert al veacului al XV-lea, Tn Rdl, 34, 1981, 11, p. 2095. 22
