Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale
Marisia XXXIV-XXXV prompte §i färä echivocuri, compromisuri, s-а Tntrerupt la 23 octombrie 1877 la Sibiu. Comunitatea romänilor greco-catolici a actionat asiguränd funeralii care l-au condus pe ultimul drum la Biserica Sf. Apostoli Petru §i Pavel (Biserica dintre Brazi)14, constructie din 1788, din str. Reconstructiei, nr. 17, ridicatä de cre§tinii greco-catolici, unde i-a fost häräzit un loc de veci längä peretele nordic al bisericii. Spatiul mormántului a fost delimitat cu un mic gard din fier forjat. Monumentul funerar a fost comandat de Academia Romána §i realizat in anul 1880 de sculptorul Carol Cauner15 16 §i este alcätuit dintr-un bust din marmurä albä reprezentändu-l pe defunct, lucrare a§ezatä ре о coloanä canelatä ínaltá de 1,27 m. La realizarea acestei lucräri funerare sculptorulCarol Cauner a folosit marmurä albä. ín curtea bisericii, servind §i ca cimitir, sunt §i mormintele ilu§trilor inainta§i: Gheorghe BARITIU (1812 - 1893) Monumentul funerar este un obelise din marmurä neagrä care a fost ridicat de familie in 1900 realizat de mesterül pietrar I. Roubischeck; David URS baron de Margina (1816 - 1897), ofiter román de gräniceri, participant la Revolutia de la 1848. Monumentul funerar este realizat din piaträ albä; loan RATIU (1828 - 1902), avocat §i om politic, conducätor al P.N.R.. Monumentul funerar este un obelise din marmurä neagrä inalt de 3 metri; Iosif STERCA Sulutiu (1827 - 1911), om politic §i pre§edintele Bäncii „Albina”. Monumentul funerar este un obelise din marmurä neagrä inalt de 2,8 m., realizat de mesterül pietrar I. Roubischeck; Alexandru VAIDA Voievod (27 februarie 1872, Olpret, dupä Unire jud. Some§, azi Bobälna, jud. Cluj- 19 martié 1950, Sibiu) prim ministru al Romäniei in perioada realizärii Marii Uniri este cel mai nou monument din curtea bisericii. О altä lucrare care era in atentia tuturor generatiilor de romäni träitori in Sibiul anilor interbelici a fost realizarea §i aducerea in fórul public a unui simbol care sä-l evoce pe George Co§buc, care, dupä cum declara chiar el referindu-se la anii relatiilor cu Sibiul (1884-1890), au fost deosebit de rodnici fiindu-i prilej de profundä cunoa§tere a culturii, a unor oameni ilu§tri, la timpul respectiv, din ambianta Sibiului. Locurile parcurse dupä 1887 cänd, päräsind Clujul, a poposit in ambianta redactiei sibiene, a fost prilej de cunoa§tere a unei lumi aparte, fie cä erau sträzile, casele din centrul burgului, fie spatiile vezi ale celebrului pare Sub ArinP6 sau cimitirul ora§ului. 14 Vezi Tn acest sens: AI. Dima, Sibiu, Bucure§ti, 1940 (p. 220-221: bustul AI. Papiu Marian de la mormäntul din cimitirul Bisericii Unite din apropierea podului Cibinului MORTU IN SIBIU LA 11/23 OCT. 1877, foto, bust inältat pe о coloanä); loan Chindri§, Chipuri din hronicul neamului, 1977 (ilustratia redä un bust amplasat pe о coloanä; text : Mormäntul lui AI. Papiu llarian de la Sibiu, dar nu mentioneazä de eine §i cänd a fost realizat, Tn care cimitir este amplasat); F.T., C.U., op. cit., p. 195; F.T., M.C., p. 340. 15 Despre Carol CAUNER lipsesc datele biografice §i referintele la alte lucräri realizate de artistul plastic. 16 Parcul Sub Arini din Sibiu este unul dintre cele mai vechi parcuri din Romania hotärärea de Tnfiintare fiind adoptatä Tn noiembrie 1856. Inginerul Wolfgang Seifried a fost desemnat pentru elaborarea proiectului §i conducerea lucrärilor de amenajare §i dotare. In 1857-1858 sunt trasate cele douä alei principale de-а lungul fostului canal al §colii de inot (deschisä Tn 1829), §i al päräului Sevi§. Concomitent, au fost declan§ate actiunile de plantare cu diverse spécii de arbori. ín 1859, este construit digul iar un an mai tärziu podul peste párául Trinbach. In 1865 s-а deschis restaurantul Sub Arini (Bolta Rece). ín aceea§i perioadä parcul a fost preluat de Societatea Bäncii de Asiguräri, care a Tnceput amenajarea lacurilor pentru pe§ti. Exploatarea lor a fost concesionatä comerciantului Adolf Stoffel, al cärui faliment a dús la degradarea §i Tnnämolirea lacurilor, devenind focare de malarie. Abia dupä mai multi ani, respectiv Tn 1874, zóna va fi asanatä §i curätatä. Din 1881, parcul s-а aflat Tn grija 231
