Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale

Marisia XXXIV-XXXV

Numeroase au fost momentele de evadare cátre cele periferice sau chiar mai Tndepärtate spre zona montanä, toate i-au oferit tänärului George Co§buc numeroase prilejuri de meditatie, de comparatie, fiindu-i totodatä о bunä cäläuzä inspiratoare fapt relevat §i prin ceea ce a Tncredintat Tn continuare spre publicare ín periodicul sibian „Tribuna”1predilect poeziile elaborate ce Tncorporau träiri §i simtiri acumulate de receptívül poet. De о notä distincta erau §i momentele cänd lua parte la reuniunile säptämänale ín ziua de vineri la cafeneaua „Habermann”17 18 (azi „Bulevard”) cänd de la problemele referitoare la viata redactiei se trecea la cele politice, culturale, constituind prilejuri de cunoa§tere a diverselor opinii. Perioada sibianä l-а consacrat ca poet al plaiurilor ardelene, ulterior in ambianta junimistä

Societätii pentru infrumusetarea Ora§ului care a continuat actiunea de plantare de copaci. in 1883 este construitä sera, iar prima fäntänä artezianä s-а realizat Tn 1894. in 1898 a fost construit Pavilionul de muzica folosit pentru fanfara militarä care asigura spectacole aici in fiecare duminicä, iar in 1904 s-а introdus iluminatul electric, in 1927, pe latura sudicä a parcului, s-а dat in folosintä stadionul municipal definit cu numele de Stadionul de educatie fizicä. In 1938, s-а dezvelit monumentul lui Mihail Eminescu modelat de sculptorul Radu Moga. in 1979, s-а inceput asfaltarea principalelor alei, in locul vechiului Pavilion de muzicä este construitä о estradä §i este reamenajatä fäntäna artezianä. in aceia§i perioadä, s-au amenajat §i terenurile de joacä pentru copii. A fost supus unor transformäri majore in perioada anilor 1977-1981, stadionul cu о capacitate pentru 12000 spectatori a fost dotat cu tribune de beton, in 1982, vechea tribunä acoperitä a fost demolatä, capacitatea noii constructii asiguränd peste 24000 de locuri. Sub vechea tribunä se aflä о salä de atletism. Stadionul dispune §i de о tabelä electronicä. In prezent parcul are 22 de hectare pe care erese peste 68 spécii lemnoase, dintre care 38 autohtone §i 30 exotice, unele sunt din Japonia, China, Himalaia, Asia Micä, America de Nord, America Centralä, Algeria sau din zona Alpilor. Dintre acestea amintim: Stejarul ro§u american, Mahonul, Bradul argintiu, Plopul alb de Himalaia, Pinul negru austriac, brad de Caucaz, Eronimus Radicans - Japonia, ienupär de Virginia, tsuga Douglas verde, etc. Cei mai värstnici arbori (exemplare de arini, plop negru, tei, stejari) au peste 150 de ani. De о deosebitä valoare §tiintificä §i decorativä sunt speciile exotice, atät cele din Extremul Orient (ginkgo, arborele vietii, magnolia), cät §i cele din America de Nord (molid intepätor, pin strob, tuie, chiparos de California, stejar ro§u §i stejar de baltä, nuc negru, arbore de lalea, ro§cov de Canada, artar american §i artar de zahär, glädite, catalpa). In acest decor i§i au habitatul aproximativ 95 de spécii de päsäri sedentäre sau migratoare. La marginea parcului a fost deschis, ín ultimii ani, un strand iar längä acesta au fost amenajate douä terenuri de tenis.

17 „Tribunä" este un periodic politic fondat la Sibiu, la 14/26 aprilie 1884, de cätre loan Slavici cu aparitie in fiecare zi de lucru. A avut un important rol in viata politicä §i culturalä a Transilvaniei §i a militat consecvent pentru unitatea politicä a romänilor prin culturä. A combätut exagerärile latiniste §i a promovat realismul popular, publicänd numeroase texte folclorice §i literaturä inspiratä din viata täränimii. Timp de bűne decenii, a fost cel mai citit ziar din Ardeal. A avut numeroase perioade de intrerupere, impuse de régimül oprimator la adresa romänilor. Cotidianul i§i inceteazä aparitia in 29 aprilie 1903. Tribunä infiintatä de loan Slavici a reapärut, totu§i, sub alte denumiri. ín redactia ziarului a lucrat in tinerete §i George Co§buc, misiunea incredintatä de a aduna date zilnice despre evolutia preturilor §i evenimente deosebite prilejuindu-i posibilitatea cunoa§terii evolutiei societätii umane. Printre colaboratori s-au numärat Gheorghe Bogdan-Duicä, Ion Pop-Reteganul, Octavian Goga, Ion Agärbiceanu, Ion Popovici-Bänäteanu etc. Din colectivul redactiei au fäcut parte §i loan Bechnitz, Aurel Brote, Eugen Brote, loan Du§oiu, Diamandi Manole, Simeon Märginean, loan Neagoe, George B. Popp, loan de Préda, lonel Cheregi (pseudonim, Doina Säläjan). In paginile Tribunei, numitin acea perioadä „centru de lucrare literarä”, au fost publicate culegeri din folclorul transilvänean, lucräri ale unor autori romäni cunoscuti, traduced §i contributii literare din partea cititorilor.

18„ Casa cafenelei „Habermann" a fost construitä in anul 1876, fiind amplasatä pe Bretter, care in acea perioadä devenea promenada ora§ului. La inceputul secolului al XlX-lea, aceastä promenadä era singura cale de acces dintre cartierul Josefin §i principala stradä comercialä a cetätii medievale. Cafeneaua de pe Bretter era punctui principal de intälnire §i de socializare al lumii bune sibiene la finalul veacului al XlX-lea - inceputului de secol XX, aici se adunau intelectualii ora§ului, oamenii de afaceri sau personalitätile momentului.

232