Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Florin Bengean: Personalităţi ale culturii române evocate şi omagiate de cârturarul Vasile Netea
Marisia XXXIV-XXXV istorice legate de potecile si stäncile Muntilor, existentei milenare al locuitorilor, modului lor de viatä si civilizatie, a literaturii lor, a räscoalelor si revolutiilor dezläntuite timp de veacuri Tmpotriva unei Tndoite opresiuni: sociale si nationale. ín cartea aceasta a lui Vasile Netea, e vorba deci nu numai de aspectui pitoresc al Muntilor Apuseni, ci, mai ales, de istoria lor, de oamenii care vietuiesc in sate, de motii care, pentru a-si agonisii mämäliga, le-au säpat timp de veacuri bäile de aur, aramä si argint, care le-au transformat ín tulnice, doniti si ciubere, fagii si gorunii, paltinii si brazii, si care timp tot de atätea veacuri cu Tnversunare pentru libertatea lor, pentru libertatea tärii lor, pentru libertatea tuturor romänilor. latä farmecul Muntilor Apuseni in imagini prezentate de Vasile Netea: „fiecare colt de stäncä, fiecare pesterä, fiecare täsnire de izvor, poianä, copac, asezare omeneascä, turlä de bisericä, troitä, cimitir isi are aid istoria, legenda si cäntecul, eroii si martini, farmecul si blestemul, toate contopindu-se intr-o vastä simfonie care alcätuieste lumea unitarä si fascinantä a Muntilor Apuseni, muzeul lor istoric de profunzimi si semnificatii unice pe toatä intinderea pämäntului romänesc si in intreagä istoria sa”.7 Vasile Netea prezintä apói centrele mai importante ale Muntilor Apuseni, care au avut un rol hotärätor in realizärile istorice ale poporului román, „Abrudul, Zlatna, Bradul, Cämpeniul, Albacul, Vidra (unde a actionat Avram lancu) Hälmagiu, Tebea. In viziunea lui Vasile Netea, Abrudul a fost astfei in mod permanent о vaträ de simtire si de actiune romäneascä, о reduté pe care vitregia vremii n-a reusit sé о reducé la täcere”.8 Vasile Netea vorbeste si despre rolul jucat de moti in cadrul razboiului de independent din 1877 si la procesul Memorandumului din 1894. Vasile Netea este de párere cá „prin lupta inversunata a motilor impotriva feudalismului, impotriva opresiunii sociale si nationale, prin sangele varsat la Curechiu si Criscior, la Abrud si la Mihéileni, la Brad, la Hälmagiu, la Zlatna, la Fäntänele si-n atätea alte locuri, le-а fäcut sä creascä in toate inimile floarea sperantei, in libertate, in unire - certitudinea, intr-un stat al tuturor romänilor cu drepturi egale pentru toti."9 ín aceastá lucrare, Vasile Netea are cáteva anexe ín care prezintä: cápitanii locali ai ráscoalei de la 1784, prefectii, viceprefectii, tribunii, centurionii si decurionii revolutionär de la 1848-1849, delegatii Apusenilor la Álba lulia la 1 decembrie 1918. ín cartea aceasta, Vasile Netea aratá rolul important pe care l-au jucat motii din Muntii Apuseni in istoria locurilor lor dar si in istoria intregului popor román. Vasile Netea alcätuieste о monografie consacratä lui C. A. Rosetti, unul dintre jurnalistii si oamenii politici románi cei mai reputati ai secolului al XlX-lea. Vasile Netea ÍI prezintä pe Rosetti ca poet in preajma si in timpul revolutiei de Ia 1848, si, de asemenea, ca luptätor pentru Unirea Principatelor. Vasile Netea prezintä activitatea publicisticá a lui Rosetti, näscut Ia Bucuresti in 1816. Rosetti isi face debutul in 1836 cu románul celebru: „A cui e vina ?”. ín 1843, el publicä culegerea de poezii Ceasuri de multumire in care figurau traduced din Lamartine, Beranger si Victor Hugo. Vasile Netea spune cä spiritui säu romantic, delicat, si tendintele sale spre satira socialä I- au fäcut sä fie considerat aläturi de Grigore Alexandrescu si Cezar Bolliac drept unul dintre tinerele sperante ale literaturii románé. Unele din poeziile sale vor fi traduse in francezä, germanä si rusä. El va fi, aläturi de altii, unul din fondatorii societätii secrete “Frätia”, care va avea un rol esential in fondarea „societätii de studenti románi”. 7Vasile Netea, Muntii Apuseni. Muzeu istoric si Pantheon al poporului román, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1977, p.17. &ibidem, p.60. 9lbidem, p.200. 219
