Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Florin Bengean: Personalităţi ale culturii române evocate şi omagiate de cârturarul Vasile Netea
Marisia XXXIV-XXXV Vasile Netea spune cä, la Tnceputul anului 1848, atunci cánd Revolutia de la 1848 a izbucnit ín Franta, C. A. Rosetti a elaborat cu Ion Ghica un plan de organizare al revolutiei románé. Netea dä si alte titluri de reviste fondate de Rosetti: „Pruncul roman”, „Republica romána”, „Románul', acestea avänd scopul de a sustine miscärile revolutionäre ale romänilor. Vasile Netea TI infätiseazä pe Rosetti si ín timpul domniei lui Cuza „Revolutionär acerb - spune Vasile Netea - C. A. Rosetti a fost un tot atät de aprig luptätor unionist.10 11 Intr-adevär, Rosetti a miiitat in timpul regimului lui Cuza pentru Unirea Principatelor. Sub régimül lui Cuza, C. A. Rosetti a fost deputat, director al Teatrului National din Bucuresti. i i De asemenea, C.A. Rosetti militeazä si pentru independente nationalä. „Concomitent cu Unirea Principatelor, el urmärise problema independentei íncá de Ia 1848, iar in anii exilului, atät in notele cät si in scrisorile si articolele sale, s-а referit adeseori Ia ea.”11 Vasile Netea ÍI prezintä pe Rosetti si cadrul luptei pentru „Plevna eternä”. Vasile Netea acordä о importantä deosebitä activitätii publicistice a lui C.A. Rosetti, spunänd cä acesta „a contribuit considerabil la formarea unui film publicistic, а unei tehnici redactionale, a transformat ziaristica intr-o disciplina intelectualä".12 Vasile Netea il prezintä apoi in fata posterioritätii, arätänd aprecierile si laudele de care s-a bucurat aceastä personalitate. Vasile Netea evidentiazä si personalitatea istoricului si revolutionarului August Treboniu Laurean. Treboniu Laurean este näscut in Fofeldea längä Sibiu. Vasile Netea ii analizeazä activitatea sa din Bucuresti, Laurean activänd la Colegiul „Sfäntul Sava”, ca profesor de filozofie, apói ca revizor scolar. A activat la „Magazinul istoric pentru Dacia”, a participat la Revolutia de la 1848, a fácut drumuri la Viena, insusi Vasile Netea retinánd ínsemnárile pe care Treboniu le face de aid din Viena. Laurean este inspector general al scolilor din Moldova, dupä care activeazä din nou in Bucuresti, unde este profesor si decan la Facultatea de Litere si Filozofie, este autor de manuale. Vasile Netea elogiazä si contributia lui August Treboniu la infiintarea „Societätii Academice Románé”. Apoi, ca si in cazul altor personalitäti, si in privinta lui Laurean, Vasile Netea analizeazä modul cum este privit acesta in posteritate, elogiile care i s-au adus dupä ce el nu a mai fost in viatä. Cärturarul Vasile Netea elogiazä si activitatea célúi mai mare umanist román si a primului nostru orientalist: principele Moldovei, Dimitrie Cantemir. Spune Vasile Netea cä opera sa, pe cát de vastä si de feluritä, a fost tot atät de patrioticä, el fiind autorul acelei minunate „Descrieri a Moldovei”. Vasile Netea vorbeste despre toate lucrärile acestui cärturar, a cärui formatie a fost multiplä. Cantemir afirmä, dupä cum spune Vasile Netea, asemenea cronicarilor precedent, dar si cu о insistentä mai accentuatä si cu о argumentatie mai largä, colonizarea romanä in Dacia, legatä de numele lui Traian, iar ca intindere, teritoriul Moldovei al Tärii Románesti si al Transilvaniei, care I- a inceput, sub chipul Daciei Romane, au format о singurä unitate politicä.13 Vasile Netea vorbeste despre faptul cä „originea, vechimea si continuitatea neintreruptä a poporului román pe meleagurile daco-romane, care aveau sä-si gäseascä apoi sustinätori atät de aprigi in istoricii viitori, erau in conceptia lui Cantemir 10Vasile Netea, C.A. Rosetti, Editura stiintificä, Bucuresti, 1970, p.226. 11 Ibidem, p.308. :2lbidem, p.331. 13Vasile Netea, Constanta originii comune si a unitätii nationale in istoria poporului román, Editura Albatros, Bucuresti, 1980, p.51. 220
