Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV toamna-iarna anului 1389. Cu acela§i prilej, era alipitä Tärii Romäne§ti §i cetatea Silistra §i teritoriul din jur, care apartinuserä fostului Despotat al Dristrei24, ocupate insä anterior anului 1388 de cätre bulgari. Mentionarea separata a Silistrei in titlul domnesc este, fára indoialä, о trimitere la vechiul Statut politico-juridic de sine stätätor detinut intre 1376 §i 1386 de Despotatul Dristrei25. Campania domnului muntean pe maiul drept al Dunarii dobrogene nu a vizát insä numai eliminarea prezentei otomane din regiune. Mircea a profitat, se pare, de ocazie pentru a impune Despotatului Dobrogean о nouä cesiune teritorialä, anume pämänturile sau tärile lui Dobrotitä, care apar acum, pentru prima oarä, in titlul domnesc26. Progres §i recul Tn politica ponticä a lui Mircea cél Bátrán Situatia stäpänirilor transdunärene ale domnului muntean devine deosebit de complexä §i confuzä, de la mijlocul anului 1391, iar sumarele §tiri pe care le detinem nu ne permit decät о perspectiva redusä asupra ei. Acest lucru i-a determinat pe unii istorici sä afirme, färä о bazä documentarä solidä, cä Mircea cél Bátran „пи а mregistrat niciodatä pierderea Dobrogei”27. ßtirile transmise de о serie de surse nu sustin insä о asemenea teorie. Spre exemplu, relatänd evenimentele din anul 794 de la Hegira (29 noiembrie 1391-16 noiembrie 1392), cronicarii turci Mehmed-pa§a Küciük Nisandji §i Mustafa Ali mentioneazä cucerirea cetätilor Nicopole, Rusciuk §i Silistra28. О informatie similarä oferä §i cronicarul turc Evlya Qelebi (secolul XVII) in lucrarea sa Seyahatname, in care preia §i valorificä о serie de surse mai vechi, dar care considerä eronat aceastä cucerire ca fiind prima ocupare a cetätii de cätre turci29. §tirea apare intr-o prezentare aproape identicä §i in lucrarea Tevarih-i al-i Osman a cronicarului A§Tkpa§a-zade, care, insä, о dateazä putin anterior, respectiv in anul 793 de la Hegira (9 decembriel 390-28 noiembrie 1391 )30. Informatiile cronicarilor turci, chiar dacä trebuie acceptate cu unele rezerve, datoritä tardivitätii §i subiectivitätii lor, dar care nu pot fi insä respinse in totalitatea lor, confirmä, färä dubii, о nouä trecere a Silistrei sub control otoman. Coroborarea informatiilor transmise de cronicile turce§ti cu cele furnizate de actele interne ne permit sä admitem cä ocuparea cetätii dunärene de cätre turci s-а fäcut la о datä dupä 6 iulie 1391, cél mai probabil spre sfär§itul aceluia§i an sau in cursul anului urmätor. Nu cunoa§tem contextui politico-militar in care s-а produs aceastä pierdere a Silistrei de cätre Mircea, dar eredem cä ea trebuie pusä in legäturä directä cu puternicul atac otoman asupra Tärii Romäne§ti, executat de fortele otomane comandate de Firuz-bey in cursul anului 1391. 24 P. Diaconu, О formatiune statalä la Dunärea de Jos la sfär§itul secolului al XlV-lea necunoscutä pänä in prezent, in SCI VA, 29, 1978, 2, p. 199; V. Märculet, Conflictui dobrogeano-genovez (1360- 1387) - components a luptel pentru Suprematie in bazinul vest-pontic din a doua jumätate a secolului al XlV-lea, in Pontica, XL, 2007, p. 388-389. 25 Ibidem', Ibidem. 26 V. Märculet, Dobrogea §i politica ponticä, p. 44. 27 R. §t. Vergatti, op. cit., p. 638-639. 28 Cronici turce§ti, I, p. 290, 339. 29Cälätori sträini despre Tärile Romane, vol. VI, Tngrijit de M.M. Alexandrescu-Dresca Bulgaru §i M.A. Mehmet, Bucure§ti,1976, p. 364 (Cälätori sträini, VI). 30 Cronici turce§ti, I, p. 83. 14
