Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV §i aceastä cucerire a cetätii dunärene a fost una temporarä. Ne bazäm aceastä afirmatie pe faptul, bine cunoscut de altfel, cä in vara anului 1393, odatä cu desfiintarea Taratului Bulgar de la Tärnovo, Tn urma campaniei conduse de Süleymän Qelebi, fiul sultanului BäyezTt I (1389-1402), fortele otomane s-au Tndreptat Tmpotriva Silistrei. $tirile de care dispuneau referitoare la aceastä actiune, ne informeazä cä dupä luarea Tärnovei (17 iulie 1393), fortele otomane au atacat §i cucerit Silistra, apäratä de о garnizoanä munteanä, masacratä dupä ocuparea cetätii. Aceste informatii ne permit concluzia cä la о datä anterioarä lunii iulie 1393, Mircea §i-a recucerit cetatea ocupatä de turci Tn 1391 sau 1392. Dupä desfiintarea Taratului Bulgar de la Tärnovo, turcii Tnfiintau Tn nord-estul Bulgariei ugiul Deliorman, care, Tmpreunä cu ugiul Karnobat, constituit anterior, va reprezenta о amenintare permanentä la adresa stäpänirilor muntene dintre Dunäre §i Marea Neagrä. Hotarul fixát acum Tntre posesiunile romäne§ti §i cele turce§ti din Dobrogea trecea, dupä opiniile celor mai multi istorici romäni, pe la nord de Silistra, cea mai mare a teritoriilor danubiano-pontice rämänänd, astfei, Tn componenta Tärii Romäne§ti, fapt bine sesizat de Petre P. Panaitescu care conchidea cä Dobrogea, „mäcar ín parte continua sä rämäie in stäpänirea lui Mircea’31 32. О opinie complet diferitä emite istoricul turc Halil Inalcik, dupä care campania otomanä din vara anului 1393 „a adus Bulgaria dunäreanä sub stäpänire otomanä directä, instaländu-l pe tarul bulgar ca principe vasal la Nicopole §i alungändu-l pe Mircea cél Bátrán din Silistra §i Dobrogea . Informatiile pe care le detinem cu privire la raporturile munteano-otomane Tn aceastä epocä ne permit sä acceptäm ca absolut veridicä opinia istoricului turc referitoare la situatia Silistrei, avänd Tn vedere cä faptul cä pänä la mijlocul primului deceniu al secolului al XV-lea, nu о mai aratä explicit ca apartinänd domnului Tärii Romäne§ti. Nu aceea§i este Tnsä situatia restului teritoriilor dobrogene. Tratatul Tncheiat la Bra§ov Tntre Mircea cél Bátran §i Sigismund de Luxemburg, la 7 martié 1395, mentioneazä §i „pärtile lui Dobrotitä” aläturi de „alte pämänturi, trecätori, limanuri §i orice alte locurl supuse stäpänirii §1 ascultärll” domnului Tärii Romäne§ti33, informatie care permite concluzia cä Tn primele luni ale anului 1395, Mircea stäpänea Tncä teritoriile dobrogene. In pofida laconismului lor, §tirile pe care le avem la dispozitie, ne permit sä identificäm о actiune de о amploare deosebitä, organizatä §i derulatä de Mircea cel Bátran la Tnceputul ultimului deceniu al secolului al XlV-lea, extinsä la nivelul Tntregului spatiu ponto-dunärean, Tn scopul recuperärii teritoriilor dobrogene. Pe baza acestor informatii constatäm cä paralel cu operatiunile pentru recucerirea Silistrei §i a regiunile central-sudice ale Dobrogei ocupate de turci, ce apartinuserä despotului Ivanco, domnul muntean §i-a Tndreptat atentia §i asupra regiunilor de la gurile Dunärii, stäpänite de genovezi, care controlau aici puternicul centru de la Lykostomo (Lykostomion / Licostomo), a cäror importantä economicä §i strategicä era bine cunoscutä, zonä unde Tara Romäneascä stäpänea Tncä de prin 1370 cetatea Chilia34. 31 P.P. Panaitescu, Mircea cel Bátrán, Bucure§ti, 2000, p. 297. 32 H. Inalcik, Istoria Imperiului Otoman. Epoca clasicá, 1300-1600, Bucure§ti, 1996, p. 58. 33 Hurmuzaki, I/2, p. 359-361, nr. CCCII. 34 O. Iliescu, Contributii numismatice la localizarea Chiliéi bizantine, ín SCIVA, 29, 1978, 2, p. 209- 211; M. Balard, Un document génois sur la langue roumaine en 1360, ín RÉSÉÉ, 18, 1980, 2, p. 236; V. Márculet, Consideratu asupra implicárii Dobrogei §i Tärii Románe§ti in relatiile internationale din 15
