Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)

Marisia XXXIV-XXXV

Fracturi______________ruperea unui picior_______________________1_

Traumatisme_________traumatism accidentat_________ 1_

Accidente a inebunit §i prin acestä boalä

Sinucidere_________a murit prin spänzurätoare_____________1_

___________________________________________________________________3

Septicemie____________________________________________________2_

Infectii 2

_____!__________________________________________________________________________

In intervalul 1919-1939, protocolul consemneazä un numär de 240 de decese in rändul clericilor diecezani, media anualä situändu-se la 11,42 decese, sub valorile Tnregistrate in perioadele investigate anterior, dovadä certä a triumfului vietii in bätälia sa ancestralä cu moartea. Valori mai mari in raport cu media sunt semnalate doar pentru anul 1922, cänd sunt conscrise 22 de decese, pe fondul unei incidente ceva mai pronuntate a pneumoniei. Trendül pozitív in ceea ce prive§te värsta medie de viatä a clericilor diecezani se pästreazä §i pentru aceastä secventä temporalä, cänd acest indicator demografic atinge valoarea de 65,20 ani.

Chiar dacä maladiile infectioase-contagioase rámán pe mai departe principala cauzä de deces in rändul preotilor, suntem totu§i in mäsurä sä sesizäm о ameliorare sensibilä a impactului lor in raport cu perioadele anterioare, procentul deceselor survenite ca urmare a actiunii acestor boli reducändu-se la 20,41%. Este, bineinteles, consecinta directä a progreselor uria§e inregistrate de §tiintele medicale odatä cu descoperirea primelor antibiotice (avem in vedere penicilina, descoperitä in anul 1928 de cätre savantul britanic Alexander Fleming), cheia tratamentului acestui segment de maladii, dar, mai ales, efectul descifrärii complete a simptomatologiei acestor boli §i a imbunätätirii mäsurilor de profilaxie impotriva lor. О altä premierä este legatä de faptul cä, pentru intäia datä, tuberculoza cedeazä primul loc in ierarhia bolilor cu efect mortal pneumoniei, ponderea ei resträngänduse drastic (doar 11 decese, reprezentänd 4,58% din totalitatea deceselor §i 22,44% din cele provocate de acest tip de maladii). Spre comparatie, pneumonia60 puné capät vietii unui numär de 27 de preoti, adicä 11,25% din numärul total de decese sau 55,10% din cele care au drept cauzä actiunea bolilor infectioase-contagioase. Pe Segmente de värstä, pneumonia este extrem de activä in intervalul senectutii, afectänd cu deosebire preotii cu värsta cuprinsä intre 61 §i 80 de ani, unde se inregistreazä 81,48% dintre imbolnäviri, in timp ce tuberculoza afecteazä, cu preponderentä, populatia tänärä de preoti, cu värsta incadratä intre 20 §i 40 de ani, unde se inregistreazä 63,63% dintre cazuri. Aceastä categorie de maladii este intregitä de tifosul exantematic - 5 decese, gripa spaniolä - 2, meningitä - 1, hepatitä61 - 1, dizenterie - 1 §i gripä - 1.

60 Pneumonia reprezenta una dintre bolile care generau un mare numär de decese in prima jumätate a secolului al XX-lea. Pentru preventia acestei maladii microbiene, medicii §i savantii perioadei recomandau protejarea organismului de infectiile cäilor respiratorii (in special de gripä), tratarea corespunzätoare a afectiunilor aparatului respirator pänä la vindecarea lor completä, fortifierea sistematicä a corpului uman, dar §i evitarea oboselii, a aerului poluat sau a alcoolismului (cf. Victor Babe§, Cercetäri nouä despre pneumonie, Libräriile Socec & Co., C. Sfetea, Pavel Suru, Bucure§ti, 1915, pp. 11-12).

61 Hepatita este consemnatä drept cauzä a mortii parohului Bixadului §i protopopului onorar, Gavril Szabó, decedat la värsta de 76 de ani, dupä un serviciu religiös de 47 de ani.

153