Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)
Marisia XXXIV-XXXV Simptomele morbide, cum ar fi tumorile, durerile de piept, cangrenele sau hemoragiile, sunt nominalizate §i eie drept cauze de deces ín 5 situatii. Conditia fizicä precarä pe fondul Tnaintärii Tn värstä reprezintä cauza de deces pentru 18 dintre preotii diecezani. Asistäm, de asemenea, la amplificarea deceselor cauzate de afectiuni ale organelor interne (40, reprezentänd 16,66% din numärul total al deceselor), nominalizänd aici diferite tipuri de cancer, dar §i afectiuni cardiace §i renale. О paletä extinsä de stäri patologice determina, prin actiunea lor nefastä §i de duratä asupra organismului urnán, un numär de 30 de decese, individualizändu-se, mai cu seamä, ateroscleroza, urmatä de astmul bron§ic §i diabetul zaharat62. Suntem ín mäsurä sä identificäm §i un caz de alcoolism cronic, dovadä a unei vieti preote§ti träite dupä alte coordonate etice decät cele solicitate de preceptele biserice§ti. Septicemiile, favorizate de utilizarea ре о scarä incä incipientä а antibioticelor, se fac §i ele vinovate de decesul a doi preoti diecezani. Tablóul morbid este completat pentru acestä perioadä de afectiuni ale sistemului nervos, cu precädere, de accidentele vasculare, care produc acum un numär de 17 decese (7,08% din totalitatea deceselor), fapt care le plaseazä pe locul secund in clasamentul moralitätii, imediat dupä pneumonie. Accidentele, de tipul fracturilor tratate necorespunzätor sau a traumatismelor grave, figureazä §i eie printre factorii de deces din acest interval cronologic, ca §i un caz de sinucidere prin spänzurare, päcat extrem de grav pentru orice cre§tin, fie el laic sau cleric. Investigarea aspectelor privind fenomenul senectutii reflectä indubitabil о cre§tere a duratei vietii preotilor in raport cu perioadele analizate anterior, nu mai putin de 102 parohi (42,5%), dintre cei 240 repertoriati, reu§ind sä depä§eascä pragul de 70 de ani. íntre clericii cei mai longevivi din aceastä sectiune temporalä, cu cariere ecleziastice absolut impresionante, se cuvine sä-i amintim pe: loan Modovan, parohul din Feleac, decedat la venerabila värstä de 95 de ani, dupä о carierä preoteascä de 67 de ani, loan Chinteuan, parohul din Aluni§, trecut la cele ve§nice la 92 de ani, dupä ce servise credincio§ilor timp de 65 de ani sau Andronic Oltean, parohul din Sämboieni, in acela§i timp §i protopop onorar, decedat la värstä de 88 de ani, dupä ce imbräcase straiele preote§ti timp de 60 de ani. Tabelul 5 Tipuri de boli §i cauze de deces in rändul preotilor din Dieceza Gherla íntre 1940-194863 Denumirea consemnatä in Tipul maladiei________Denumirea actualä protocol______________________ Nr.cazuri Pneumonie________aprindere de plämäni________________4_ ofticä, ftizie pulmonarä, phisis Tuberculozä_______pulmonaris________________________2_ Boli infectioase- Tifos exantematic____lingoare, typhus____________________1_ contagioase Meningitä__________________________________________1_ ___________________________________________________ 1" _ _ _______“ 8 62 Diabetul zaharat este maladia patologicä ce duce in final la moartea canonicului dr. Victor Bojor, decedat Tn anul 1938, la vársta de 61 de ani, dupä 35 de ani de carierä ecleziasticä. 63 Sursa datelor statistice: SJANC-PPR, ff. 187-200. 154
