Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)

Marisia XXXIV-XXXV

Paralizie progresivä__________________________________1_

Paralizie cerebralä paralizie de creieri__________________1_

Neuroastenie________________________________________ ____1_

____________________________________________________________________________________42

Fracturi___________ruperea unui picior__________________2_

Accidente Inecuri_____________s-а mecat in Some§_________________1_

___________________________________________________________________3

aprindere de be§icä

Infectii Infectie urinarä_________urinarä__________________________________1_

'_______________ ' ________________________________________1

Intervalul 1898-1918 propune un numär de 294 de decese Tn rändul preotilor diecezani, cu о medie anualä de 14 decese, sub cea consemnatä pentru primele douä secvente temporale analizate, semn cä moartea face acum un pas in spate Tn confruntarea sa cu viata. Valori mai mari Tn raport cu media se Tnregistreazä doar Tn anul 1915, cänd sunt consemnate 23 de decese, §i Tn 1918, cänd sunt Tnregistrate, de asemenea, 23 de decese, fiind vorba, Tn acest din urmä caz, de debutul teribilei pandemii de gripä spaniolä de la finalul Primului Räzboi Mondial. Ameliorarea conditiilor de trai la cumpäna dinire secole, progresele Tnregistrate Tn domeniul §tiintelor medicale, dar §i disparitia epidemiilor majore (chiar dacä spre finalul intervalului se declan§eazä gripa spaniolä), au determinat cre§terea värstei medii de viatä a clericilor la nivelul de 60,27 de ani.

íntre factorii de deces din acest segment temporal, locul de prim-plan este ocupat, aidoma ca Tn perioadele investigate anterior, de maladiile infectioasecontagioase, vinovate de producerea sfär§itului vietii a 101 preoti, reprezentänd un procent de 34,35% din numärul total al deceselor repertoriate. íntre acestea, se disting, prin virulenta manifestärilor, tuberculoza49 (43 de decese, adicä un procent de 14,62% din totalitatea deceselor sau 42,57% din cele provocate de acest gen de maladii) §i pneumonia (31 de decese, reprezentänd 10,54% din totalitatea deceselor §i 30,69% din cele produse de acest tip de maladii). Pe categorii de värstä, tuberculoza este mai virulenta Tn intervalul 41-60 de ani, unde Tnregisträm 55,55% din cazuri, Tn timp ce pneumonia afecteazä, cu precädere, intervalul 51-80 de ani, unde contabilizäm 70% dintre cazurile de Tmbolnäviri. Aceste douä boli, cu un indice superior de mortalitate, sunt urmate, la о distantä relativ mare, de tifosul exantematic (9 decese) §i de gripa spaniolä50(8 decese). Celelalte maladii infectioase-49 Tuberculoza reprezintä cauza mortii profesorului Vasile Moldovan de la Seminarul episcopal, doctor Tn teologie al Seminarului central din Budapesta, decedat Tn anul 1915, la numai 34 de ani, dupä о carierä didacticä de 9 ani.

50 Cea dintäi pandemie a secolului XX, gripa spaniolä (numitä astfei Tntr-un comunicat oficial al agentiei de §tiri Reuters, din 27 mai 1918), a fost produsä de virusul H1N1 (dupä noile cercetäri, virusul gripei ar fi fost transmis oamenilor de cätre päsäri), debutänd Tn anul 1918 §i duränd mai mult de un an, pänä Tn 1920. Extrem de virulentä §i contagioasä, boala s-а extins rapid pe Tntreg continentul european, Tn America, Africa §i Asia de sud-est, favorizatä §i de Tntoarcerea soldatilor Tn tärile §i zonele de origine dupä Tncheierea conflagratiei mondiale. Se estimeazä cä сса. о cincimé din populatia mondialä a fost infectatä, din care 40-50 de milioane de oameni au decedat, jumätate dintre ei Tn primele 25 de säptämäni de evolutie a bolii (cf. Alexandru Bucur, Dezastrele..., pp. 141-142). Tn rändul preotilor diecezani primele cazuri de deces din pricina gripei spaniole se produc Tn luna octombrie 1918.

149