Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)
Marisia XXXIV-XXXV contagioase au urmätorul impact: varicelä51 - 3 decese, meningitä - 2, hepatitä - 2, antrax - 1, dizenterie - 1, gripä - 1. Simptomele morbide, de tipul leziunilor, tumorilor maligne, cangrenelor52 sau inflamatiilor, indicatori ai unor maladii de multe ori incurabile, se fac §\ ele vinovate de decesul a 5 preoti diecezani. Starea fireascä de deciin fizic a organismului, pe fondul trecerii imuabile a anilor, reprezintä ea insä§i о cauzä de deces pentru un numär de 16 preoti, la care se adaugä §i epuizarea datoratä unor activitäti solicitante53. ín raport direct cu cele douä intervale temporale analizate anterior, surprindem acum о cre§tere a numärului de decese datorate unor boli interne (42, reprezentänd un procent de 14,28% din totalitatea deceselor). Sunt de remarcat, aici, diferitele tipuri de cancer54 (25 de cazuri, dintre care 15 de stomac), afectiunile cardiace55 §i cele renale56. Dacä segmentul maladiilor care afecteazä organele interne se aflä ín extensie Tn acestä perioadä, in ceea ce prive§te decesele provocate de diferitele stäri patologice, a cäror actiune ruineazä Tn timp sänätatea organismului, pänä la inevitabilul final al existentei pämäntene, suntem in mäsurä sä constatäm un real regres. Concret, consemnäm о incidentä mai mare doar ín cazul hidropiziei §i, partial, al gutei, celelalte stäri patologice (astm bron§ic, hecticä, catar intestinal, reumatism, litiazä biliarä, colicä intestinalä, alcoolism sau aterosclerozä) fiind, mai cu seamä, prezente pasagere ín peisajul morbiditási care caracterizeazä aceastä categorie elitarä romäneascä. Prin urmare, un singur preot diecezan cade in päcatul betiei, un adevärat flagel social in Transilvania secolului al XlX-lea §i inceputului de secol XX, ruinändu-§i atät sänätatea trupului, cät §i pe cea a spiritului. Este vorba despre Andrei Babiciu, parohul din ledera, decedat din pricina consumului „bäuturilor spirtoase”, la värsta de doar 56 de ani. О amplificare a impactului inregisträm, insä, in cazul maladiilor sistemului nervos, cu deosebire in privinta apoplexiei, vinovatä acum de moartea а 34 de preoti (11,56% din totalitatea deceselor), cuantum care о plaseazä pe iocul secund pe 51 Varicela reprezintä cauza mortii protopopului tractului Bistrita, Alexandru Sila§i, trecut in eternitate Tn anul 1901, la värsta de 67 de ani §i dupä un serviciu preotesc de 39 de ani. 52 Cangrena este mentionatä drept cauzä a mortii protopopului tractului Ip, Vasile Lazär, decedat in anul 1902, la värsta de 67 de ani §i dupä о carierä preoteascä de 44 de ani. 53 Värsta inaintatä, coroboratä cu oboseala generatä de preocupäri intelectuale istovitoare, figureazä printre cauzele de deces ale vicarului foraneu al Maramure§ului, Tit Bud, decedat la 19 august 1917, Tn Sighetul Marmatiei, la värsta de 70 de ani, dupä 48 de ani de carierä clericalä. 54 Un cancer la stomac pune capät vietii vicarului foraneu al Näsäudului, dr. loan Pop, decedat in anul 1901, la värsta de doar 42 de ani, dupä 15 ani de preotie, in timp ce un cancer intestinal il räpune pe venerabilul protopop al tractului Ip, loan Vica§iu (85 de ani, dintre care 62 de preotie), titular al acestui district protopopesc Tntre 1853-1904. 55 Afectiunile cardiace sunt cele care intrerup firul vietii dr. Vasile Hossu, episcop de Lugoj (1903- 1911) §i apoi de Gherla (1911-1916), prelat papai §i fost rector al Seminarului teologic mitropolitan, decedat la data de 13 ianuarie 1916, ora 19, la Budapesta, dupä 12 ani de episcopat, la värsta de 50 de ani (28 Tn cinül clerical) (pentru activitatea pastoral-spiritualä a episcopului Vasile Hossu, vezi, Tntre altele, Ep. Florentin Crihälmeanu, File din istoria Eparhiei de Cluj-Gherla, Claudiopoli- Armenopoii, a romänilor. Scurtä istorie §i biografiile episcopilor eparhiali (1853-2013), Editura Viata Cre§tinä, Cluj-Napoca, 2014, pp. 85-94). 56 Problemele de naturä renalä au gräbit finalul vietii dr. loan Szabó, episcopul Gherlei timp de 32 de ani (1879-1911), decedat la 1 mai 1911, la värsta de 75 de ani (52 Tn cinül clerical) §i canonicului custode, loan llie§, decedat Tn anul 1908, la värsta de 73 de ani, dupä 47 de ani de carierä ecleziasticä. 150
