Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică
Marisia XXXIV-XXXV ín anul 1914, se finaliza prima conductä de gaz natural din Europa, Sármá§el- Turda; prima statie de comprimare a gazului metan-tot premierä europeanä-a fost pusä Tn functie Tn anul 1927 la Särmä§el. Prima societate de conducte de gaz metán s-а constituit Tn anul 1912 Ia Turda, actionari fiind uzinele Oena Mure§ §i Fabrica de ciment Turda. ín noiembrie 1913, se Tnregistra prima folosire a gazului metán pentru iluminatul public Tn statiunea Bazna. ín anul urmätor, societatea din Turda a finalizat conducta de 55 de km, Särmä§el-Turda, prelungitä cu 20 km. la Оспа Mure§, pentru fabrica Solvay §i salinä. ín anul 1916, s-а Tnfiintat SASAMET (Societatea de distribute a gazului Diciosänmartin/Tärnäveni), care a achizitionat gaz de la UEG pentru consumatorii casnici §i industriali (UEG fiind actionarul principal). Se Tncepe construirea conductei Deleni-Tärnäveni, pentru fabrica Nitrogen, de 12,15 km, definitivatä Tn anul 1917; Mediádul, prin intermediul unei firme, contracteazä gaz de la UEG, pentru conducta Bazna-Media§, iarTn Tn 14 noiembrie s-а Tnceput distributia gazului metán Tn Turda.49 ín anul 1919, fára a exista perspective reale de a primi despägubiri pentru pierderile suferite Tn timpul räzboiului, Consiliul Dirigent a decis lichidarea capitalului german §i austro-ungar, pentru a exploata bogätiile naturale ale Transilvaniei. UEG care se afla, din 16 iunie 1919, sub sechestru, inventariindu-i-se bunurile §i i s-a evaluändu-i-se patrimoniul. Tribunalul din Alba lulia, ca autoritate juridicä-minierä, a hotärät punerea sub administrare fortatä a bunurilor UEG-ului fiind numit ca administrator de sechestru inginerul dr. Constantin I. Mota§.50 Tntreprinderea Nitrogen din Tärnäveni T§i datoreazä existentta unor interese economice, dar §i de influentä politicä §i militarä, localitatea fiind smulsä din anonimat, prin interventiile la Budapesta fäcute de Sándor János. ín anul 1916, a demarat Tnfiintarea societätii Nitrogen cu 800 de oameni, militari concentrati, Se urmärea producerea clorului pentru atacurile chimice ale armatelor Puterilor Centrale (aceastä intentie pästränduse §i mai tärziu, dar Tn alte conditii). Amplasarea la Tärnäveni se explicä prin exploatarea sursei de gaz metán de la Deleni (§aro§ul Maghiar) §i, avänd conventie cu Ministerul de Räzboi, a primit credite pe termen lung §i a avut régim preferential comparativ cu alti consumatori. Se adäuga existenta transportului feroviar, pe linia Blaj-Praid, exploatarea sárii la Praid §i folosirea fortéi de muncä localá. ín anul 1916, sectia de electrolizä a sárii a permis obtinerea clorului din clorura de calciu, acest gaz fiind folosit ca gaz de luptá pe frontal vest-european. Carbidul s-а produs prima datá Tn anul 1918, Tárnáveniul fiind singurul producátor din sud-estul Europei §i Tntre putinele fabrici din lume. S-а produs apói cianamida de calciu, Tngrä§ämänt agricol, din anul 1919 productia reprofilándu-se pentru perioada de pace. ín deceniul al treilea al secolului trecut, fabrica exporta Tngrä§ämänt Tn Grecia, Turcia, Egipt, Palestina, Indonézia. Obtinerea de compu§i halogenati ai metanului §i a altor produse din metán promitea, Tn acest deceniu, transformarea Tntreprinderii Tntr-un puternic centru de industrie chimicä §i preparare de compu§i chimici de sintezä, instalatiile fiind u§or adaptabile fabricärii substantelor brizante, necesare apärärii nationale. Alimenta cu produsele sale piata internä, iar disponibilul TI livra la export. Transilvaniei (1919-1920), ín „Marisia" , IX, 1979, p. 401 §i Idem, Contributia Consiliului Dirigent la consolidarea statului national román (1918-1920), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985, p.203. 49Dr. ing. Dan Chisälitä, Momente din istoria gazului natural din Romania, Ed. Academiei, 2009, pp. 17-18,45-46. “idem, Consideratu privind dezvoltarea la Media§ a industriei de gaze, in „Comunicäri §tiintifice”, V, Ed. Samuel,Media§,2007, pp. 98-99. 98
