Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică

Mari sia XXXIV-XXXV

Aläturi de uzinele de cocs de la Lupeni §i Anina.producätoare de sulfat de amoniu §i uzinele chimice “Märä§e§ti”, producätoare de superfosfati, „Nitrogénul” era una dinire sursele Tngrä§ämintelor artificiale §i unul din suporturile agriculturii románe§ti. Productia de amoniac era contractatä de Societatea „Nitramonia” Fägära§, vizänd productia militarä. Productia chimicä s-а completat cu prelucrarea unor minereuri apartinänd firmei „Mica”, care avea baza in zona Apusenilor §i care Tncepe sä functioneze din anul 1938.51

Inceputul exploatärii gazului metán a deschis calea dezvoltärii industriale §i a modernizärii Tärnäveniului, dar comitatui (ulterior judetul Tárnává Micä), rämäne cu viatä economicä preponderant agrarä. Reforma agrarä din anul 1921, care transpune Tn practica promisiunea regelui Ferdinand din anii räzboiului §i implicit materializeazä proiectul politic liberal, prin repartizarea celor 6 milioane hectare de térén, este consideratä cea mai radicalä reformä din aceastä parte a Europei care va deschide calea Tnnoirii. Vom face о trecere Tn revistä a realizärii ei. ín judetul Tárnává Micä, exproprierea, ca primä fazä a acestui proces a indus aproximativ 16531 jugäre §i 1019 stänjeni, cu mai multe destinatii de folosire (inclusiv teren pentru case). ín prima etapä s-а aplicat arendarea fortatä a unei párti din terenurile publice §i particulare, conform hotärärii Consiliului Dirigent, Tncä din primävara anului 1919, Tn consens cu Declaratia adoptatä Ia Marea Adunare Nationalä de la Albalulia. Pänä la definitivarea Tmproprietäririi, au fost preväzute cinci categorii de beneficiari ai arendärilor, pentru familiile care detineau terenuri sub 5 jugäre. De§i marea proprietate s-а diminuat, avea Tncä rol Tnsemnat Tn viata satului. Hotärärile de expropriere, fäcute prin räscumpärare, nu erau definitive §i se cunosc numeroase situatii cánd s-а fäcut recurs. Ziarul local „Tárnává”, din 8 aprilie 1923, consemna pronuntarea sentintei Tn privinta mo§iei contelui Koloman Beldi, cäruia i s-а expropiat Tntreaga mo§ie la Tärnäveni (exceptie fäcea intravilanul, viile, livada),- proprietarul rämänänd cu partea ce i se cuvenea Tn comuna Balda, judetul Cojocna. Se asigura teren pentru industria ora§ului, о parte a zonei Tmpädurite revenea pädurii orä§ene§ti, iar 18 jugäre de pädure se atribuiau comunei Bobohalma (care mai primea §i din hotarul comunei Dämbäu). Pentru comuna Mica, situatä Tn amonte pe Tárnává, pentru Tmproprietärire s-au propus 84 jugäre din hotarul comunei Bahnea §i 46 jugäre din proprietatea lui Bertalan Potsa, apartinätoare comunei Daia. Marii prophetari retineau nu doar suprafete Tnsemnate, dar primeau §i räscumpärare convenabilä. Nemultumiri au fost atät din partea expropriatilor, cät §i a celor Tndreptätiti la Tmproprietärire producándu-se modificäri Tn deciziile luate, mai ales la apeluri (Tn legäturä cu starea proprietätilor, caracterul lor, productia §i veniturile realizate, succesoratul). Exproprierea §i räscumpärarea, stabilirea pretului tinea cont de calitatea fizicä a pämäntului, productivitatea §i valoarea de vänzare, baza luatä Tn considerare fiind situatia agricolä a anului 1913. Erau obligati la platä täranii Tmproprietäriti, care trebuiau sä achite sau integral sau pentru anumite categorii de terenuri jumätate, färä dobändä, achitänd Tn rate egale, semestriale, pe perioade care se puteau prelungi pänä la 20 de ani. Lucrärile de cadastru, pe de altä parte au scos Tn evidentä de multe ori lipsa concordantei dintre suprafata declaratä de főstül proprietär, admisä §i la deliberarea hotärärilor de expropriere, cu situatia realä de pe teren, ceea ce a impus refacerea unor lucräri, Din aceastä confruntare rezultä lotultip (notiune apärutä Tn timpul elaborärii reforméi agrare). Dacä Tn noiembrie 1918,

51N. V. Fola (coordonator), Tärnäveni-cercetare monograficä, Tg.Mure§, 2003, pp. 146-148 §i 34-35.

99