Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)
Cultură matirială
Cultura maghiará táráneascá a vehiculelor (kordé) nu avea draghinä (lőcs). Aceasta era amenajatä in a§a fei incät lada sä ii poatä fi rästurnatä foarte u§or in spate §i cäruta micä (kordé) sä scape astfei rapid de incärcätura sa. Majoritatea datelor §i descrierilor recente, referitoare la kordé, provine din Cämpia Maghiará, mai ales din regiunea de nord-est a acesteia. In aceasta regiune, cotiga de pästor (pásztortaliga), cotiga cäräu§ilor (fuvaros taliga), cäruta micä a muncitorilor cu pämäntul (kubikos kordé) §i cotiga destinatä transportului de persoane se regäsesc in aceea§i mäsurä.19 In Ungaria, majoritatea vehiculelor de tip cotiga (taliga) au fost vehicule cu douä bare, trase de un singur cal. Spre deosebire de acestea, carele §i cärutele aveau о singurä barä §i erau trase de douä animale. Forma, dimensiunile §i modul de fixare a barei cärutiei trase de cai §i de boi prezintä diferente semnificative fatä de bara cotigii. Carele §i cärutele cu douä bare erau folosite mai ales la cumpäna secolelor XIX-XX, in parte de nord-est a spatiului lingvistic maghiar. Acest tip de vehicule a participat cu о frecventä variabilä la circulatie in regiunea Tisei Superioare, in Transilvania §i in zonele maghiare din Moldova.20 Datele ne oferä posibilitatea sä deducem о räspändire mai largä a cärutei cu douä bare in Ungaria secolelor XIV-XV decät in perioada modernä. Sursele istorice mentioneazä acest tip de vehicul §i cu denumirea ajonca, folositä in partea de vest a tärii. Cercetätorii etnografi identified cäruta de tip ajonca cu acel vehicul u§or, tras de cai, destinat transportului de persoane, pe care il mentioneazä §i cälätorii din acele vremuri.21 Existä foarte putine diferente intre componentele structurale ale §asiului cärutelor noastre traditionale. Chiar §i denumirile componentelor mai importante sunt identice pe intregul teritoriu lingvistic maghiar. Lungimea osiei §i ecartamentul rotilor diferä de la о regiune la alta §i de la un tip de vehicul la altul, insä despre ace§ti parametri foarte importanti nu avem date complete. La secui, diferenta de lungime a osiei este reflectatä §i de limbajul popular, care 19 Katona 1961. 56-57. Paládi-Kovács 1973d. 19-20. 20 Paládi-Kovács 1987. harta nr. 191. 21 K. Kovács 1948. 5. 139
