Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)

Cultură matirială

Kemecsi Lajos face diferenta intre cäruta cu „täietura completä“ (egész vágás), cu „täietura de jumätate“ {félvágás) §i cea cu „trei sferturi“ (háromfer­­tályos szekér). Lätimea §i ecartamentul carelor §i cárutelor destinate transportului de márfuri este múlt mai unitarä in Cämpia Maghiará §i in regiunea de dincolo de Dunäre.22 Räspändirea treptatä a ősiéi din fier a contribuit, probabil, §i la unificarea lungimii osiilor. Trecerea la folosirea ősiéi din fier a avut о importantä foarte mare in ceea ce prive§te dezvoltarea carului. Odinioarä, osia din lemn era confectionatá mai ales din fag §i unsä la cate trei-patru zile cu grä­­sime, ca sä nu se aprindä. Schimbarea s-а petrecut cu oarecare dife­­rente temporale de la о regiune la alta. In Cämpia Micä §i Cämpia de Sud, schimbarea s-а petrecut la mijlocul secolului al XIX-lea, in regiunea Tisei Mijlocii, de la sfär§itul secolului al XIX-lea pänä la Primul Räzboi mondial, iar in regiunea Muntilor din Nord (a§a-nu­­mita „Tarä ínaltá“, Felföld) §i in regiunile izolate ale Transilvaniei, in prima jumätate a secolului XX.23 In asociere cu osia din metal, s-au räspändit mai multe com­ponente noi. Incä din perioada descälecatului, poporul maghiar a prevázut chiar §i cárul fára armäturä, a§a-numitul fakószekér, cu roti cu spite. Insä numai mesterii artizani bine pregätiti, specialistái echipati cu instrumente speciale erau capabili sä confectioneze roti cu spite. Gäurirea butucului de roatä si realizarea gäurilor necesare pentru spite necesita muncä migäloasä. Diametrul rotilor de la cäru­­tele din Cämpia Maghiará era mai maré decät cel al cárutelor din zonele montane. In general, si diametrul rotilor din spate poate sä depäseascä cel al rotilor din spate. Diametrul rotilor diferá in functie de microregiuni, centre de confectionare a carelor si cárutelor si in functie de tipurile de care si cärute. Cauza acestui fapt rezidá indeo­­sebi in traditiile regionale si locale, asociate si cu conditiile de relief si de sol ale diferitelor zone.24 Cäruta cu latura indoitä, curbatä, s-а räspändit, in primul ränd, in partea de vest si de est a regiunii de dincolo de Dunäre si se regäseste 22 Paládi-Kovács 2001. 933. 23 Paládi-Kovács 1973d. 28. Pusztainé Madar 1973.174 24 Paládi-Kovács 2001. 934-935. 140

Next

/
Oldalképek
Tartalom