Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)

Articles

Habitatul est-transilvänean in secolele XII-XIII: evolutiile microzonei Sighisoara...81

Fig. 6. Spada de la Sighisoara-Stadionul Municipal (azi: Kaufland) (Foto: Daniel Spänu)

cetä(ii Sighisoara si asezarea de pe Dealul Viilor (3,7 de km), ne demonstreazä foarte dar cä din punct de vedere strategic cetatea ar fi fost inutilä, respectiv nefolosibilä. Exemplele arheologice din alte microzone, de exemplu zona Cluj-Napoca sau Däbäca,102 ne aratä, cä in jurul centrelor de putere medieval timpurii s-au creat regele de asezäri, la distance mai mici sau mai mari fafä de nucleul centrului de putere. Rämäne in sarcina cercetärilor viitoare identificarea cetäfii timpurii {Segesvár), dupä care viitorul oras säsesc va primi numele de Schässburg (Sighisoara).103 Observafiile lui Gh. Baitag privind „activitatea umanä pe värful Dealului scolii” din secolele XII-XIII ar fi indicii in acest sens.104 Astfel, cum a remarcat autorul, construirea bisericii de mari dimensiuni de pe värful Dealului scolii a fost precedatä de ample lucräri de nivelare a platoului. Urmele unui zid mai vechi au fost gäsite pe versantul nordic al dealului. Chiar dacä nu s-а identificat pänä acum cetatea de lemn/pämänt, mormintele cele mai timpurii descoperite la Biserica din Deal impreunä cu biserica indicä secolul al ХП-lea,105 deci sunt probabil contemporane cu asezarea si necropola de la Dealul Viilor. Dupä pärerea lui Daniela Marcu-Istrate, prima bisericä

102 Gáli et al. 2010, Pl. 1; Gáli - Laczkó 2013, Pl. 14.

103 Diferitele teorii privind numele orasului a sintetizat Baitag 2004, 24-27.

104 Baitag 1979, 92-93, Pl. LIV-LV; Baitag 2004, 27.

105 Marcu 2000, 96.

Fig. 7. Topor de fier de pe teritoriul orasului Sighisoara (Foto: Daniel Spanu)

fusese rotunda si de aceasta apartineau si primele morminte cu nisä cefalicä. Datarea mai precisä a acestor morminte nu poate fi lämuritä inainte de publicarea acestora. (Plansa 9/1)

Aceluiasi interval cronologic s-ar inscrie si mormäntul 4, cu nisä cefalicä, descoperit la Biserica Mänästirii, desi autorul säpäturii, Angel Istrate l-а datat mai tärziu, in cursul secolului al XIII-lea, legändu-1 de invazia tätarä.106 Foarte importante vor fi pentru elucidarea problemei observabile Danielei Marcu-Istrate si ale lui Angel Istrate referitoare la cercetarea acestor situri.

Din päcate, nu au fost publicate matériáidé arheologice din curtea casei Vlad Dracul (Piata Muzeului nr. 5) executate in 1976. Gheorghe Baltag a datat ceramica inregistratä in secolul al XIII-lea, farä sä argumenteze incadrarea cronologicä propusä.107

Tot acestui interval cronologic ii aparfine si о monedä de la Béla al III-lea (1172-1196) (Huszár nr. 72)108 dintr-o descoperire recuperata din grädina lui S. Roth.109 110 111

Din punct de vedere topografic, de situl de pe Dealul Viilor era apropiat mormäntul (?) descoperit in locul fostului stadion municipal, la circa 2 kilometri distanfä inspre vest, si care, probabil pe baza spadei din mormánt (Fig. 6), s-a interpretat ca aparfinánd unui germanic."0 Din päcate lipsa contextului ne ingreuneazä formarea unei imagini mai clare asupra acestui posibil sit funerar, respectiv nu stim dacä putem vorbi de unui sau de mai multe morminte. Spada cu buton H,ul care dupä pärerea lui Zeno Karl Pinter se poate data la mijlocul secolului al XIII-lea,112 deci care a succedat orizontul cronologic al necropolei

106 Istrate 2006, 328-329.

107 Baltag 1979, 24.

108 Huszár 1979, 40.

109 Interesant ar fi identificarea pe térén a proprietátii respective. Sabäu 1958, 293/39.

110 Pinter 2007, 37.

111 Oakeshott 1997, 95.

112 Pinter 2007, 92-93.