Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
82 E. Gáll Fig. 8. Descoperirile arheologice in zona Sighisoarei din secolele XII-XIII de la Dealul Viilor, am putea sä о legäm ori de unii reprezentan|i ai populafiei de oaspe|i (hospites) asezatä aici de cätre regalitate113, ori, dupä pärerea noasträ, mai probabil, de un individ al unei popula(ii pägäne, despre a cáréi existenfä in zona viitorului oras nu avem izvoare narative.114 Cunoastem si un topor de pe teritoriul orasului, pe care il putem data relativ in secolele XIII-XIV (sau chiar XV), din päcate fara locul exact al descoperirii.115 (Fig. 7) ín Muzeul de Istorie din Sighisoara cunoastem si un numär de monede, emise de la Andrei I pänä in secolul al XIII-lea. Din päcate insä, nu cunoastem dacä aceste monede au fost descoperite pe teritoriul orasului sau in zonele limitrofe ale acestuia, ori dacä au fost cumpärate mai demult de cätre colectionari si au ajuns la muzeu in urma unei donatii,116 deoarece in catalogul de inventar al muzeului nu am depistat date in acest sens. 113 Pinter 2007, 37. 114 §i din mormintele cumanilor care s-au mutat pe teritoriul Regatului Maghiar sunt cunoscute arme din Vestül Europei, imprejurare care ne determinä sä precizäm, cä intre elementele culturii materiale ?i identitatea etnicä nu avem voie sä punem mecanic (si poate nici altfel) semn de egalitate. Pálóczi Horváth 1994,143; Gulyás - Gallina 2014. 115 Muzeul de Istorie Sighisoara. Nr. de inv.: P53/10297. 116 In Muzeul de Istorie din Sighisoara au fost identificate urmätoarele monede: Andrei I (1046-1060): Huszár (in continuare: H): nr. 9 (Nr. de inv.: N. I./7921); Béla II (1131-1141): H50 (N. I. 7922); Brakteates (Béla III sau Béla IV): H191 (N. I. 7923 si 7925) si H200 (N. I. 7924); Andrei II (1205-1235): H266 (N. I. 7926); Béla IV (1235-1270): H306 (N. I. 7929); H320 (N. I. 7927); H336 (N. 1.7928); Stefan V (1270-1272): H343 (N. 1.7930);H351 (N. I. 7932);’H357 (N. I. 7931); Andrei III (1290-1301): H410 (N. I. 7934); H420 (N. I. 7933). Huszár 1979, 32, 38, 53,60,64,65, 66, 67, 68, 73, 74. Monedele au fost publicate de cätre Chirilä et al. 1972, 79, Pl. VIII-XII. Dupä pärerea noasträ, fortificatia necercetatä de la Albesti apartine tot acestei perioade. Gh. Baitag a datat-o in epoca medieval timpurie, farä sä aibä insä posibilitatea de a realiza о säpäturä, pe baza ceramicii gäsite pe teritoriul fortificatiei si pe baza ceramicii provenite din asezarea aflatä la poalele dealului. Este foarte important sä precizäm, cä nu existä nici un indiciu arheologic in epoca „migratiilor”, respectiv in epoca medieval timpurie, pänä in secolul al XI-lea, in ceea ce priveste existenta fortificatiilor din pämänt si lemn. Toate aceste erori s-au näscut printr-o interpretare eronatä a lui Kurt Horedt in privin|a sitului de la Moresti.117 Cetatea de la Albesti- Valea Sapartocului (nu putem exclude cä este о fortificatie de pämänt preistoricä), dupä forrná pare sä fie mai degrabä о cetate medievaiä, respectiv din secolele XII-XIV. Pentru clarificarea acestei probleme insä am avea nevoie de noi säpäturi arheologice. (Plansa 9/2) Dupä observatiile lui Gh. Baitag, nu poate fi exclusä existenta unei asezäri la Albesü-Canton, care ar contine si о fazä din secolul XII. Toate aceste date sunt importante din mai multe puncte de vedere; 1. Ne demonstreazä faptul cä in zonä existau mai multe locuri funerare folosite in secolele XIIXIII (Dealul Viilor, Biserica Mänästirii, Biserica din Deal), respectiv mai multe comunitäti a cäror deslusire si analize comparate mai detaliate se vor putea realiza numai dupä publicarea siturilor cercetate de cätre Daniela Marcu Istrate si Angel Istrate (Fig. 8); 2. Mormäntul, din al cärui inventar fäcea parte о spadä si un vas, reprezintä dupä pärerea noasträ о manifestare funerarä cu caracter pägän, care este in concordanfä cu datele izvoarelor narative medievale stränse de Gyula Kristó pe teritoriul Regatului Maghiar118 si care men(ioneazä de multe ori morminte „pägäne” la punctele de grani(ä dintre asezäri.119 * * 3. Dacä la cetatea de la Albesti va fi validatä datarea de secol XII, ar fi о dovadä cä, pe längä cetatea regalä, exista si о cetate de turn privatä, particularä, care ar confirma si presupunerea in ceea ce priveste existenta proprietätilor laice pomenite in izvoare. 4. Topografie asezärile medievale din zona Sighisoarei - asa cum oglindeste stadiul actual al cercetärii - trebuie cäutate in special pe prima 117 Horedt 1979,81-88. 118 Kristó 1981, 21-23. 119 De exemplu in documentul fals al lui Béla al II-lea din 1138 in douä puncte apare menpunea ’’mormintelor pägäne”.Kristó 1981, 23.
