Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ciprian Rigman: Activitatea cultural-na ţională a protopopilor din Episcopia Greco-Catolică de Gherla în anii regimului politic liberal (1860-1867)
Istorie a gimnazi§tilor romäni112. De altfel, zelul depus de vice-protopopul Petru Bran pentru progresul acestei societati literare, este elogiat íntr-un articol trimis, ín anul 1868, periodicului „Albina”, de cätre vice-pre§edintele Societätii de lecturä, Dumitru Suciu §i de cätre notarul acesteia, loan Drago§: „Scopul nostru e märet, dar mérete sunt §i garantiile care le avem in privinta ajungerii lui: frageda iubire, adevärata jaluzie cu care privegheazä asupra prosperärii noastre natiunea, cu care ne ajutä atät in cele spirituale, cät §i in cele materiale, prin Asociatiunile, Mecenatii, Reuniunile, Literatii, Alumneele §i Redactiunile nationale, §i incät pentru noi sätmärenii in special: conducerea neobositä a M. O. D. protopopul §i profesorul Petru Bran”113. In rändul membrilor comitetului de initiativä care actiona, Tn anul 1867, Tn scopul infiintärii unei „Societäti de lecturä” pentru romänii din Maramure§, poate fi Tntälnit vicarul Mihail Pavel, dar §i vice-protopopii Vasile Cräciun al Izei, Laurentiu Mihály de Ap§a al leudului, Mihail Kökenyésdi al Cosäului, loan Pop al Maréi §i Alexandru Lazär al Sighetului. In apelul säu din 15 mai 1867, cätre „intelectualii din Maramure§”, comitetul de initiativä contura rolul profund national pe care urma sä-l aibä viitoarea „Asociatiune de lecturä”, aläturi de care trebuia sä functioneze §i о bibliotecä romänescä. Aceastä societate avea menirea de а „aduce о piaträ bunicicä la edificul nationaf', prin promovarea literaturii románé §i resuscitarea sentimentului national in rändul romänilor maramure§eni. Bibliotecä romäneascä afiliatä societätii literare avea rolul de a-i ajuta pe tinerii romäni „care erese in gimnazii sträine, färä nicio inviatiune §i dezvoltare nationalä, ba färä mängäierea sufleteascä de a-§i asculta cele religioase in limba maternä, ca pe längä patrioti inväpäiati sä revinä §i nationali§ti buni”. Bibliotecä urma sä fie un spatiu in care se va „ vorbi §i asculta dulcea limbä maternä färä teamé de remarcatiune” §i se vor citi „opuri §i jurnale din toatä lumea romänä". Toate aceste eforturi veneau sä ilustreze convingerea initiatorilor proiectului, „cä spiritul, färä nutriment national e mórt!”114. ín finalul apelului lor, membrii comitetului de initiativä solicitä intelectualilor romäni din Maramure§ sä se implice activ in constituirea acestei Societäti romäne§ti de lecturä: „In dulcea convingere cä tot románul bine simtitor, convins de sfintenia obiectului, consimte§te una cu mine (...), eu concred prea zelo§ilor domni romäni care posedä in tot respectui mai multä tacticä, ca pärtinindu-l §i ajungändu-se un numär insemnat de partizani, sä defigä un termen §i loc pentru convenirea membrilor, alucrarea statutelor §i modul infiintärii amintitei societäti”115. ín aceea§i zi, vice-protopopul Laurentiu Mihály de Ap§a ii trimitea spre semnare, omologului säu din tractui Vi§eu, Vasile Mihalca, acest apel privind infiintarea Societätii de lecturä din Marmatia116. Ca urmare a eforturilor depuse de elita ecleziasticä §i laicä din Maramure§, in anul 1867, s-а constituit Societatea de lecturä „Drago§iana” din Sighetul Marmatiei, care a jucat un rol major in consolidarea con§tiintei nationale in rändul romänilor maramure§eni. ín 24 aprilie 1867, prin initiativä „inteligentei biserice§ti §i mirene”, se constituie Societatea de lecturä din Gherla cu scopul „de a spijini literature nationalä prin procura re a a о rice producte literare románé §i de a avea un loc de convenire, unde prin conversatiuni §i cointelegere, membrii inteligentei sä vinä intr-o legäturä mai intimä, ca apói unde va fi de lipsä, cu puteri unite, sä poatä lucra in directiunea care 112 „Albi na”, nr. 56/1867. 113 Idem, nr. 113/1868. 114 Actul este reprodus in Maramure§enii..., pp. 126-128. 115 Ibidem. 116 Actul este reprodus in Maramure§enii..., pp. 125-126. 96
