Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ciprian Rigman: Activitatea cultural-na ţională a protopopilor din Episcopia Greco-Catolică de Gherla în anii regimului politic liberal (1860-1867)
Marisia XXXII-XXXIII vor afla de salutaria, pentru prosperarea noasträ nationale ín orice respect”. Pe längä aceastä Societate de lecturä va functiona §i о bibliotecä romäneascä, administratä de Victor Mihály de Ap§a, prefect de studii §i profesor seminarial §i de Lazär Huza, notar consistorial. ín 19 aprilie 1868, are loc Adunarea generalä a Societätii literare, in cadrul cäreia vice-protopopul tractului Gherla, Andrei Anton, este ales Tn comitetul de conducere al acestei Societati literare, Tn functia de controlor117. О activitate deosebitä Tn cadrul Societätii de lecturä a romänilor din districtul Chioar, cu sediul la §omcuta Mare, a depus §i vice-protopopul tractului §omcuta, Atanasiu Cototiu, Tn calitatea lui de membru al comisiei directoare a acestei societäti culturale chiorene118. Nu doar societätile literare s-au aflat printre preocupärile protopopilor, ci §i cele cu un caracter mai mult sau mai putin secret, Tn stränsä relatie cu problematica politico-nationalä. Astfel, casa din Módra a vice-protopopului de Baia Mare §i viitorului canonic, §tefan Biltiu, era locul unde se desfä§urau Tntrunirile „Societätii mo§ilor”, о reuniune cu caracter privat §i confidential, ai cärei membri se numeau „mo§i” §i aveau drept scop cultivarea celor mai intime raporturi de prietenie §i solidaritate Tntre bärbatii frunta§i ai tinutului, care erau devotati cauzei nationale §i lucrau pentru binele poporului román119. Tntälniri private sau publice cu intelectualii romäni din districtul Chioar organiza §i vice-protopopul tractului Ciocman, loan Cheseli. Stäpänind bine arta oratoricä, vice-protopopul Cheseli milita, Tn cadrul oferit de aceste Tntruniri, pentru emenciparea politicä, nationalä §i socialä a romänilor, pentru libertate §i promovarea limbii románé, fiind unul dintre Tntemeietorii „Chioarului romänesc” dupä Tnäbu§irea revolutiei pa§optiste120. Protopopii se vor dovedi deosebit de activi §i Tn calitatea lor de membri ai „Asociatiunii Transilvane pentru Literatura Romänä §i Cultura Poporului Román” (Astra), Tn cadrul §edintelor cäreia vor sustine deseori cuväntäri cu Substrat national, ín 19 august 1867, vice-protopopul tractului Ciceu-Cristur, loan P. Pop, cere consimtämäntul episcopului loan Vancea pentru a putea participa la reuniunea anualä a Astrei de la Cluj, acolo unde urmau sä fie prezente §i rudele sale de vazä: „Dórul de a conveni cu consángenii, intre care cumnatul Ilie Vlassa, canonic mitropolitan, Vasile Porutiu, protopop in Arhidiecezä §i Samuil Porutiu de la Guvern, ne-au avizat pe de alté parte §i obligatiile nationale, ca membri la Asociatiunea transilvanä romänä, cu aceea§i ocaziune de a participa, imi dau cutezare de a vä ruga prea-umilit, ca sä та facultati prea-gratioase, pe timp de о säptämänä, incepänd de la 25 a lunii curente, sä fiú indepärtat de la functiunile mie concrezute, läsänd dispunere intru toate de а пи suferi administratiunea, ceea ce deja am §i fäcut-o”. Sensibilä la problemele de nuantä nationalä, Episcopia Ti va permite vice-protopopului prezenta la reuniunea anualä а Astrei, cu singura conditie „ca ceva scäderi in cele spirituale §i oficioase din parohie §i tract sä nu se intämple”121. In cadrul §edintei comitetului director al Astrei, din 17 septembrie 1867, se decide ca, „in interesül prosperärii materiale §i morale a asociatiunii”, sä se märeascä numärul colectorilor de fonduri din despärtämintele 117 „Federatiunea”, nr. 61/1868, p. 238. 118 „AI bi na”’, nr. 42/1868. 119 Victor Bojor, Canonicii..., p. 82. 120 V. Vlad, Aspecte ale dezvoltärii fnvätämäntului ín satui Ciocmani pänä la 1918, Tn „Acta Musei Porolissensis”, X, Zaläu, 1986, p. 582. 121 ANRCJ-FEG, Act 2205/1867, ff. 1 r.-v., 3 r. 97
