Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Gelu Fodor: Între legea scrisă şi dreptul cutumiar. Aspecte privind aplicarea legii în comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea
Istorie Cu toate acestea, spre mijlocul secolului se constatä о anumitä íncremenire institutional, о necrozare juridicä datoratä inactivitätii legislative a Dietei. Desi principiile de bazä ale sistemului juridic rämäneau Tn picioare, evolutia generalä a societätii transilvane a fäcut ca о parte Tnsemnatä din prevederile legislative precedente sä cadä Tn desuetitudine sau pur si simplu sä nu se mai poatä aplica. Ineficacitatea legislativä a Dietei controlatä strict de autoritätile centrale se poate lesne observa printr-o scurtä privire asupra protocoalele juridice ale Comitatului Cluj. Dacä Tn secolul al XVII-lea activitatea acesteia era vizibilä la toate palierele juridice ale Principatului prin puzderia de norme si instructiuni emise, pentru veacul XVIII constatäm о diminuare drasticä a procesului legislativ. Protocoalele juridice din anii 1731-1761, 1763, 1765 si 1770 ne oferä imaginea dezolantä a acestei realitäti, unde se Tntälnesc doar cazuri sporadice Tn care se utilizeazä Articolele Novelare56 (denumire datä articolelor dietale promulgate de cätre Tmpärat Tncepänd cu anul 1744), prea putin pentru ca sistemul sä functioneze adecvat. Marginalizarea Dietei si Tn final excluderea acesteia ca factor creator de legislate a creat pe fondul implicärii tot mai active a puterii centrale Tn viata Principatului un veritabil vid legislativ. Desi a functionat ca institute Tn prima jumätate a secolului al XVIII-lea si teoretic putea legifera, Tn practicä activitatea acesteia a fost sever controlatä de Curte. Tn dorinta sa de a impune un control cät mai strict asupra tuturor factorilor de decizie de la nivelul provinciei, Viena a eliminat principalul organ capabil sä mentinä ordinea juridicä Tn Principat. Teoretic, situatia Tndemna cätre singurul remediu legal aflat la dispozitia instantelor de judecatä si anume dreptul cutumiar ale cärui mentiuni devin tot mai prezente Tn activitatea procesualä a comitatului. Tn conditiile Tn care legea fie täcea fie nu räspundea cerintelor concrete, era logic sä se apeleze la comunitatea localá, din ale cáréi obiceiuri si practici oricum se considera cä derivä. Consecinta a fost, cä о parte а dreptului consuetudinar, dezvoltat Tn cadrul comunitätilor locale din Transilvania, a cäpätat caracter de lege prin aprobarea generalä din partea comunitätii. Mentiunile privind utilizarea dreptului consuetudinar Tn scopul rezolvärii unor cauze aflate pe rolul Scaunului General de Judecatä cunosc о usoarä crestere Tn a doua jumätate a secolului al XVIII-lea fatä de perioada precedentä. Expresii precum Praxis tarn Patriae quam Comitatus id dictat ut57, ilyenekben praxis58, praxis tam patriae qvam Comitatus59, lex et praxis60, пес non praxis consuetudinaries roborari61, consuetudine ubi scripta lex62 sau sed praxis et consuetudine usitata63 sunt frecvent utilizate Tn cazuisticä contribuind la Tnfäptuirea justitiei Tn comitatui Cluj. Aceste norme consuetudinare fie vin Tn completarea legilor scrise, fie rezolvä spete Tn mod independent. 56 Arhivele Nationale Directia Judeteanä Cluj, Fond Prefectura Judetului Cluj, Protocoale de Judecatä ll/A, 1731-1761, 126/11/1 b, p. 272; ibidem, p. 280; idem, ll/B, Protocoalele Tabiei Continue, 1765, 164/11/4, p. 27; idem, 1770, 170/11/8, p. 16, 65, 66,84. 57 ANDJC, Fond Prefectura Judetului Cluj, Protocoale de Judecatä, 1731-1761, p. 405. 58 Ibidem, p. 82. 59 Ibidem, p. 405. 60 Ibidem, p. 311. 61 Idem, 1770, p. 49. 62 Ibidem, p. 33. 63 Ibidem, p. 55. 80
