Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Gelu Fodor: Între legea scrisă şi dreptul cutumiar. Aspecte privind aplicarea legii în comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea
Marisia XXXII-XXXIII Un caz cel putin interesant Tn care s-au utilizat cu prioritate reguli nescrise s-a judecat la Scaunul General de Judecatä al comitatului Cluj, Tn anul 1752. ín cauzá se afla un litigiu Tntre un grup de comercianti din Cluj Tn calitate de reclamanti (actoris) si päräta (contra et adversus), Tn persoana Baronesei Suzana Korda, väduva baronului Gheorghe Vitéz. Obiectul procesului TI constituia datoria de 1000 de florini maghiari plus dobända legalá (et legalis ejus interessé) pe care baroneasa i-a Tmprumutat de Ia sus-numitii comercianti. Instanta Ti fixeazä termenul de platä Ia douä luni (duos menses), iar Tn cazul Tn care nu ar reusi sä returneze datoria Ia timp, о amenintä cu confiscarea zestrei (dotalitiei)64. Problema care apare aici si face cazul interesant se referä tocmai Ia zestre, care consta Tn pämänt si era ereditará, iar din acest motiv inalienabilá. Cu toate acestea, judecátorii decid sä ignore acest aspect si sä contrapuná légii principiul justetii exprimat prin intermediul normelor nescrise. Conform legilor aflate Tn vigoare la acea datä, о asemenea solutie juridicä era imposibil de luat datoritä statutului pe care TI avea pämäntul nobiliar Tnsä judecátorii decid sä facä abstractie de о asemenea prevedere si sä contrapuná légii scrise perceptele cutumei. Este cél mai dar exemplu de utilizare Tn activitatea comitatului а regulilor cutumiare, ca norme care urmäresc о solutie corectä din perspectiva dreptului de simt comun. Astfel de cazuri, chiar dacä rare Tn practicä, existä iar principiile légii scrise, considerate a fi de necontestat, sunt rästurnate de prezenta acestor puternice norme consuetudinare locale. Desi hotärärile lor erau Tnfäsurate Tn formule elevate, instantele care utilizau dreptul consuetudinar rämäneau tributäre unei gändiri arhaice a ceea ce dreptul trebuie sä fie, fiind foarte flexibili Tn aplicarea acestuia. ín foarte multe cazuri, judecátorii Tsi motivau deciziile pe ideea de echitate si nu neapärat pe aplicarea strictä a legilor65. Cazuri similare privind procese legate de proprietatea asupra pämäntului, Tn care se utilizeazä norme consuetudinare aflate Tn conflict cu legea s-au judecat si Tn Ungaria. Un caz interesant, care de asemenea zguduie temelia dreptului bazat pe autoritatea Tripartitului, se judecä la Tnceputul secolului al XVIII-lea si se referä la situatia juridicä a dreptului de mostenire al pämäntului Tn cazul Tn care defunctui nu ar avea mostenitori. Textul Tripartitului ne spune cä Tn aceastä situatie pämäntul devolueazä de drept monarhului ca reprezentant al Sfintei Coroane66, neläsänd nicio urmä de dubiu sau de interpretare. Cu toate acestea Tabla Regeascä cäreia i s-a prezentat cazul pentru judecare a Tnläturat principiul potrivit cäruia mosia care a apartinut unui nobil mort färä urmasi devolueazä Coroanei, justificänd cä existä exceptii care derivä din uzantele locale si a admis pretentiile familiei Tybold, defunctä pe linie masculinä, sä mosteneascä pe ramura maternä, chiar dacä acest drept nu a fost conferit prin privilegiu regal. Instanta a considerat Tn acest caz cä dreptul feminin de succesiune s-а concretizat prin acel continuo usu firmata et usu roborata al familiei. Apelul intentat de fiscul regal Tn aceastä cauzá a fost respins Tn consecintä67. Studiul nostru Tncearcä sä introducä Tn circuitui istoriografiei románé problema utilizärii dreptului consuetudinar de la nivelul instantelor de judecatä comitatense, avändu-se Tn vedere cä pänä Tn acest moment singurele discutii reale si detaliate privind acest tip de drept au tintit dreptul consuetudinar romänesc. Pentru a putea 64 Idem, Protocoale de Judecatä, 1731-1761, p. 135. 65 István Konya, A döntvényjog kialakulása, ín Magyar Jog, 44, no 5, 1997, p. 268. 66 Tripartitum, I, 10, p. 59. 67 Apud Martyn Rady, Magyar Országos Levéltár, E14 Acta Hungarica, 4, p. 365-406. 81
