Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Cora Fodor: Ion Vlasiu artist al spaţiului transilvan
Marisia XXXII-XXXIII popasuri de documentare la Belgrad, Venetia, Zagreb §i Milano, se stabilere timp de un an in Franta, unde se impregneazä cu atmosfera muzeelor §i a vietii artistice din epocä. Devine un vizitator fervent al Luvrului §i al galeriilor de artä, are о intensä viatä culturalä, intelectualä §i expozitionalä, stabilind relatii de amicitie §i schimb de idei cu tinerii bursieri ai §colii románé de la Fontenay-aux- Roses: pictorul Constantin Pantelimon (1911-1940), filosoful Grigore Popa, Emil Cioran §i sculptorul Gheorghe Anghel (1904-1966). La formarea §i Tmplinirea sa intelectualä contribuiau §i participärile sale la audierea discursurilor lui Nicolae lorga de la Sorbona. La Tnceputul anului 1938, expune picturä §i sculpturä la „Exposition Internationale de la Galerie Contemporaine”, Tn aprilie are о expozitie personala la „Galerie Contemporaine” din Paris iar vara expune mai mult sculpturä la „Salon des Tuileries”9. Pentru douä luni se instaleazä la Dinard, Tn Bretania unde picteazä §i scrie Tn jurnalul Tnceput la Paris. Experienta acestei cälätorii cu sens initiatic, Ti deschide largi cämpuri de vedere atät Tn interiorul propriei persoane cät §i spre exterior, consideränd cä §i-a gäsit propria cale Tn artä Tn consonantä cu manifestärile internationale: „Intr-o zi am plecat din tarä §i am stat un an la Paris. Am Tnteles un lucru: sä nu caut lumina Tn afarä, ci la mine, Tn suflet, Tn adänc, fiindcä numai acolo se pot deslu§i cu adevärat cäile care due spre creatie. (...) intors Tn tarä, putini au ghicit cä mä Tntorceam cu acest tezaur, al cärui cifru putea fi scris ре о unghie”10. intors Tn tarä, dupä experienta parizianä, este numit profesor la catedra de Arte decorative a Academiei de Arte Frumoase din Timisoara, pentru foarte scurt timp, iar la finele anului 1938, apare prima editie a romanului evocativ Am plecat din sat, carte scrisä la Paris §i premiatä de Academia Romänä, un an mai tärziu. Actul creator TI Tndeamnä sä continue §i Tn domeniul literaturii, al prozei de inspiratie autobiograficä dar §i cärti pentru copii. Treptat, Tncepe sä primeascä diferite comenzi de sculpturä. La initiativa directorului Liceului din Sighi§oara, Florea Teculescu, realizeazä Tn intervalul 1936-1938, о serie de busturi apartinänd diferitelor personalitäti cu rezonantä istoricä §i nu doar, respectiv Zaharia Boiu, Marie Chendi, Nicolae Filipescu dar §i cele ale lui Mihai Eminescu §i Octavian Goga. Faza intermediarä, Tn ghips, а bronzului reprezentändu-l pe Eminescu (Fig. 3), face parte din donatia artistului cätre Muzeul din Tärgu Mure§. Redarea capului lui Eminescu e marcatä de profunde främäntäri ale materiei, rezultate din propriile främäntäri interioare, reu§ind sä gäseascä conditia spiritualä a omului de vocatie creatoare. Nu doar faptul cä a fost о comandä l-а Tndemnat sä realizeze aceste busturi ci §i о nevoie läuntricä de autodeterminare culturalä §i identificare prin intermediul acestor reprezentäri ale figurilor culturale §i istorice, aläturändu-se aspiratiilor comune ale generatiei de arti§ti afirmatä dupä Marea Unire care au creat un „fel de „panteon” spiritual, la care majoritatea sculptorilor ardeleni s-au simtit chemati sä T§i adueä contributia”11. Aceastä linie a evocárilor culturalistorice a creatiei sale, se Tmpline§te Tn timp, atät prin intermediul operelor de artä monumentalä cät §i prin statuaria de mici dimensiuni. Atät Tn sculpturä cät 9 Informatii extrase din “Repere biografice" intoemite de istoricul §i criticul de artä Dr. loana Vlasiu, fiica artistului. 10 Ion Vlasiu, „Scurtä autobiografie”, in Vatra, an XXVII, nr. 326, mai 1998, p. 28. 11 lleana Pintilie, op. с/f., p. 82. 317
