Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Cora Fodor: Ion Vlasiu artist al spaţiului transilvan

Istorie

Cänd vine däntuind cu douä cete?

J(

.....)

grumazul täu e ca un turn de filde§

§i iezere ti-s ochii, din He§bon, ín preajma portii cu multimi de fete;

iar nárile-s din turnul din Libán adulmecänd veghere spre Damasc; semet precum Carmelul ti-este capul; cositele, pe el, ca о portira pázind Tn ea un rege’nlántuit Cat e§ti de frumoasá §i de dulce, iubita mea, Tn tot ce te desfata!”6

Lucrarea se Tnscrie Tn rändul cäutärilor formelor plastice arhaice pe care le-а tatonat la Tnceput §i cárora Tn timp, le da о forrná statornicä, dar ca rezolvare este totu§i ie§itá din tiparul abordárilor acéléi perioade. Foarte sigur pe sine, cu trásáturi liniare fluide dar ferme, piatra e tinutä Tn limite temperate Tntr-o manierä total contrastantä cu temperamentül rebel §i räzvrätit al anilor tineretii, temperament reflectat Tn majoritatea lucrärilor sale de Tnceput pline de о främäntare cu tente expresioniste.

Momentul acestui debut, cu achizitia celor douä lucräri nu a Tnsemnat perpetuarea §i Tn expozitiile imediat urmätoare, a acestui gest din partea publicului needucat suficient pentru a Tntelege noile forme de exprimare. Chiar dacä prin expozitiile din Cluj §i Bucure§ti (1933), din Timisoara, cea jubiliarä Tmpreunä cu fo§ti colegi ai ßcolii clujene (1934), din nou la Cluj §i Bucure§ti (1935 §i 1936), Tn care participa nu doar cu sculptura ci §i cu desene §i „icoane”, comenzile §i ofertele Tntärziau sä aparä. Interpretarea Tn cheie personalä a acestor lucräri atät ca tehnicä (folose§te о tehnicä mixtä Tn cärbune, pastel §i gua§ä) dar §i Tn continut (imaginarea unui spatiu spiritual färä о localizare exactä, sau a unuia autohton, local, cu trimiteri la satui transilvan al copiläriei) provenea din dorinta de Tnnoire, de aport personal. Astfel, se recunoa§te, dupä cum se exprima Eduard Pamfil, existenta unui „specific Vlasiu. S-ar putea defini ca efortul de stäpänire suplä §i profunda a materiei In fluiditatea ei structuralä, In nuantarea de supracromatism pe care-o Inchide potential §i care poate, la un moment dat, sä alimenteze organizarea spre forma”7

Deschiderea sa creativä §i disponibilitätile intelectuale variate, TI stärnesc sä editeze Tn 1933, Tmpreunä cu alti tineri entuzia§ti Tn ideile lor de a devansa timpul, revista avangardistä „Herald”. Legat de aceastä aparitie publicisticä Ion Vlasiu märturisea: „Eram putini, dar noi ne credeam ale§i. Credeam Tntr-un viitor mai bun §i Tncercam sä-i ghicim profilul о clipä mai devreme”8.

Din dorinta de confruntare spiritualä §i profesionalä, de a cunoa§te sursa inepuizabilä a tendintelor moderniste, Tn 1937 pleacä la Paris. Dupä scurte

6 „Cäntarea Cäntärilor”, in Biblia sau Sfänta Scriptura, Versiune diortositä dupä Septuaginta redactatä, adnotatä §i tipäritä de Bartolomeu Valeriu Anania Arhiepiscop al Vadului, Feleacului §i Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei, Cri§anei §i Maramure§ului, capitolul 7, versetele 1-6, Cluj Napoca, 2009, pp.881-882.

7 Apud Horia Hor§ia, „Ion Vlasiu- Pictor”, in Arta, anul XXV, nr. 4, Bucure§ti, 1978, p. 14.

8 Ion Vlasiu, op. cit., vol. II, p. 368.

316