Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Cora Fodor: Ion Vlasiu artist al spaţiului transilvan
Marisia XXXII-XXXIII la efectul general de gravitate al portretului, marcat de acea cädere Tn sine. Desenui reflectä vorbele: „Catul Bogdan...pä§ea márunt §i nervos, cu ochii plutind ín larg, ca §i cánd ar fi vrut sä ínghitá íntreaga frumusete a toamnei, frumusete ín deciin, risipitá ín culori red §i calde, care se potrivea atat de bine cu temperamentül sáu ne!ini§tit’4. ín iarna anului 1931, dupä doar cäteva luni de §coalá este nevoit sä renunte din motive financiare, de neplatá a taxelor. E§ueazá §i tentativa de studii la Academia de Arte Frumoase din Bucure§ti, continuánd mai apói ca autodidact. La Bucure§ti cunoa§te о seamä de tineri aflati ín avangarda artisticä sau literará: Geo Bogza, Sa§a Panä, Dan Faur, Eugen lonescu, etc. Prima expozitie ín 1932, cu nouäsprezece lucräri de sculptura ín piaträ §i lemn о organizeazä ín incinta unui magazin de mobila din Targu Mure§. Cu exceptia pictorului Aurel Ciupe, ín acea vreme custode al pinacotecii tárgumure§ene §i profesor la §coala liberä de picturä infiintatä de el, putini au fost cei care i-au remarcat „spiritui modern” §i „índrázneala”, „sensibilitatea” §i „originalitatea”5. ín urma acestei expozitii íi sunt achizitionate douä lucräri: una de cätre Aurel Ciupe pentru pinacoteca ora§ului §i una de főstül säu profesor de desen, de la §coala de meserii, Isaia Cimpoca, pentru Muzeul industrial. Cu toate cä este de inceput, lucrarea achizitionatä pentru Muzeul de artä, Sulamita (Fig. 2), e una dintre cele mai expresive chiar in ansamblul analizei íntregii creatii, relevänd о profundä sintezä a formelor inrudite, con§tient sau instinctual, cu cele bräncu§iene. Inspiratia realizärii acestui personaj de sorginte biblicä, provine probabil din numeroasele sale lecturi, Ränduri pentru Sulamita fiind una dintre poeziile lui Ion Minulescu, publicatä in 1930. Sulamita este un personaj al Cäntärii Cäntärilor din Vechiul Testament, poem care elogiazä dragostea dintre doi tineri, bucuria de a träi §i bineinteles frumusetea creatiei divine. Chiar dacä in märturiile sale nu apar detalii despre idea, conceperea §i realizarea lucrärii pänä la urmä nu subiectul in sine este important ci solutiile rezolvärii formelor sintetice. Lucrarea se inscrie in tendintele inceputului de secol, de reíntoarcere a formelor la sursele ancestrale, la primitivism, la mä§tile africane sau exotismul oriental. Ea este atipicä in ansamblul expus dominat, cum era firesc pentru inceput, de influentele maestrului säu, profesorul Ladea. Reprezentarea in ronde-bosse- un cap de femeie dezghiocat dintr-o piaträ de calcar ocru, pästrändu-§i verticalitatea ne§oväitoare, cu fata ovoidalä, foarte alungitä §i fruntea voluntarä, cu ochii orientalizati §i foarte migdalati, intredeschi§i ca cei in pända unui animal, nasul gracil §i prelung, avänd la bazä gura cu buzele cärnoase §i voluptoase, párul intr-o cäutatä ordine- e cea a unui ideal de frumusete cuceritoare, transgresänd timpul intru triumful dragostei pure. E un tip de frumusete intrinsecä concentränd versurile urmätoare ale cäntului biblic, de§i artistul declarase intr-una din autobiografiile sale cä „nu se näscuse cu sämänta credintei”: „íntoarce-te, te’ntoarce, Sulamito, intoarce-te ca noi sä te privim! Ce oare veti vedea la Sulamita 4 Ibidem, vol. I, p. 347. 5 Ibidem, pp. 405-406. 315
