Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Istorie acestora ca apärätori ai regimului generalului Francisco Franco76, organizatorul loviturii de stat militare care a reunit toate fortele nationaliste, au participat ca reprezentanti ai dreptei §i §apte legionari romäni din rändurile cärora au cäzut ín luptele pentru mentinerea sau preluarea puterii la Madrid tinerii Ionéi Mota77 §i Vasile Marin78. In ziua de 13 ianuarie 1937, Compania 21 din Legiunea Sträinä (la Veintiuna) se afla Tn apärare la Majadahonda, la 15 km. de Madrid, fiind supusä unui masiv atac al trupelor guvernamentale. Cei doi se aflau Tntr-o tran§ee ca mitraliori cänd un obuz le-а curmat vietile. Cadavrele lor fiind recuperate din zona de luptä, au fost trimise ín Romania, dupä un scurt popas pe teritoriul Germaniei unde sicriele lor au fost primite cu onoruri de cätre régimül hitlerist. In tarä о serie de oameni au actionat pentru a le fi organizate funeralii nationale. Misiunea alcätuirii programului solemnitätii din Capitalä §i-a asumat-o arhitectul Constantin lotzu. A fost momentul cänd a fost luatä ín discutie §i problema locului de veci existänd §i propunerea79 ca sä fie inmormäntati íntr-un mausoleu, special creat, in ora§ul Bra§ov. Pänä la urmä a fost adoptatä mäsura ca respectivul mausoleu sä fie creat in curtea „Casei Verzi” din cartierul Dämäroaia din zona nordicä a Capitalei, proiectarea fiind conceputä de acela§i arhitect, realizator §i al proiectului casei. AI patrulea deceniu al secolului XX, prin modul de revenire in tarä, de inläturare de la trón a fiului Mihai §i de conducere discretionarä, cäutänd ca din orice faptä a altora sä §i-o atribuie pentru a fi socotit drept ctitor, ce-i putea asigura atät о largä apreciere la public cät §i eventuale avantaje materiale, au generat la paroxism cultui personalitätii regelui Carol al ll-lea80. Ca atare, lucrärile de artä plasticä, la о 76 Francisco FRANCO Bahamonde (4 december 1892, Ferrol, Galicia, Spania - 20 Noiember 1975, Madrid), a fost un activ general, dictator §i lider nationalist actionänd ferm in timpul rebeliunii devenitä pe parcursul anilor 1936-1939 un efectiv räzboi civil, ca apoi sä se implice nemijlocit in calitate de prim ministru al Spaniei in perioada 30 ianuarie 1938-8 iunie 1973 la refacerea tärii pregätind esalonat revenirea la régimül monarhic. 77 loan МОТА (22 iunie/5 iulie 1902, Orä§tie - 13 ianuarie 1937, längä Madrid - Spania, inmormäntat in Mausoleul de la “Casa Verde” (Bucure§tii Noi)) studii la Sibiu, Bucure§ti, la§i, Paris, Cluj, doctor in drept la Grenoble, avocat, militant nationalist, fondator al Gärzii de Fier, ziarist, publicist. Pe 13 ianuarie 1937 i§i pierd viata la Majadahonda Ion Mota §i Vasile Marin. N. lorga le consacrä in periodicul „Neamul Romanesc” un editorial intitulat „Doi bäieti viteji”. La inceputul lunii februarie le sunt aduse in tarä trupurile cu un tren special care opre§te in gärile romäne§ti importante de pe traseu; se pästreazä momente de reculegere, au loc slujbe de pomenire... La Bucure§ti, Mota si Marin sunt prohoditi pe 13 februarie 1937 de un impresionant sobor preotesc; unele ziare apar intr-un chenar negru. 78 Vasile MARIN (16/29 ianuarie 1904, Bucures ti - 13 ianuarie 1937, Majadahonda längä Madrid, Spania), Studii universitäre la Bucure^ti, finalizate in anul 1932 la drept cu teza: „Fascismul”. A fost un om politic román, comandant legionar. A fost cäsätorit cu Ana Maria Marin. A cäzut la Madrid, in luptele din Räzboiul civil din Spania, impreunä cu Ion Mota. Cei doi au fost declarati erői §i au fost inmormäntati la „Casa Verde” (sediul Mi§cárii Legionäre), unde a fost ridicat un mausoleu in onoarea lor. Se estimeazä cá peste un miliőn de oameni i-au condus pe ultimul drum. 79 A.N.-D.A.I.C., fond Casa Regálé, inv. 727, dosar 33/1937 problema preconizatului mausoleu de la Bra§ov pentru „martirii” fasci§ti Mota §i Marin. 80 Carol al ll-lea (3/15 octombrie 1893, Sinaia - 1953, Estoril, Portugália, inmormäntat in cimitirul regal al mänästirii Sao Viente, Lisabona, osemintele aduse in Románia in 2003, prin grija Guvernului Romäniei §i depuse la Curtea de Arge§ ín constructia situatä intre bisericä §i actualul palat episcopal cu paraclisul Sf. Mucenitä Filofteia. ín veacurile anterioare pe locul respectiv a fost paraclisul Sf. Apostoli Petru §i Pasvel). Pregätire militarä, sublocotenent la 3 octombrie 1909, locotenent la 3 octombrie 1912, cápitan la 3 octombrie 1914, maior la 1 octombrie 1916, locotenent colonel la 1 noiembrie 1917, colonel la 1 februarie 1919 cu participare la campania din 1917, dezertor nesanctionat, a renuntat in mai multe imprejuräri la calitatea de mo§tenitor al tronului Romäniei, 258
