Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)

Marisia XXXII-XXXIII

diversitate de märimi, posturi, amplasamente au fost prilej de a fi ín gratiile suveranului §i a camarilei sale. Artisti plastici au ajuns sä se preocupe prioritar de plasamente ale comenzilor pentru a obtine veniturile necesare vietii. íntr-un asemenea carusel a fost implicat spre finalul respectivului deceniu carlist §i sculptorul Vasile Dimitriu-Leorda81 care se oferea sä realizeze pentru Primäria Bra§ov un bust Carol al ll-lea. Conform celor stipulate de noile reglementári pentru amplasarea unei lucräri de sculpturä era necesar avizul prealabil din partea Comisiei Superioare a Monumentelor Publice82, care, pentru a putea realiza о corectä analizä, revendica un dosar in care era indusé toatä documentatia (texte, planuri, fotografii cu detalii referitoare atät la

päräsind teritoriul tärii. A fost perioada pänä in iunie 1930 cänd a purtat pe pa§aport numele CAROL CARAIMAN. Revine in tarä la 6 iunie 1930 sprijinit de masonerie §i de о serie de personalitati ale vietii politice. Procedeazä la 8 iunie 1930 la preluarea tronului de la fiul säu prin manipularea Parlamentului Romäniei. in anul 1933 a fost proclamat ca „Mare protector” al masoneriei. Evolutia situatiei internationale l-au determinat sä preconizeze interzicerea formalä in anul 1936 a activitätii acesteia. La inceputul anului 1937 masoneria trece in „adormire”. In urma hotärärii Parlamentului Romäniei din 8 iunie 1930 a fost proclamat rege al Romäniei, functie la care a fost nevoit sä renunte la 6 septembrie 1940 reträgändu-se de la trón in favoarea fiului säu Mihai. Ca rege a manifestat un interes (personal = financiar §i imagine) deosebit pentru propä§irea economicä §i culturalä a tärii. Desemnat in anul 1921 membru de onoare al Academiei a fost partizánul afirmärii Romäniei prin realizärile culturale §i §tiintifice stimuländ creatia artisticä §i literarä. S-а cäsätorit in anul 1918 cu loana (Zizi) Lambrino, la 10 martié 1921 cu principesa Elena a Greciei §i in anul 1947 cu Elena Lupescu. Preocupat de fast a initiat manifestäri de amploare care au antrenat tineri §i värstnici la realizarea unor grandioase actiuni. Amintim in acest sens „Cäntarea Romäniei”. Mare colectionar de artä, filatelist, memorialist, l-а pläcut sä se erijeze in postura de ctitor, dar pe banii altora ( M.R., Anuarul armatei románé pe anul 1920, editie provizorie, Atelierele grafice Socec, Bucure§ti, 1921, p. 17 evolutia militarä a printului Carol, [consultat la Biblioteca M.M.N.]; Nicolas M. Nagy - Talavera, Fascismul in Ungaria §i Romania, Editura Hasefer, Bucure§ti, 1996, p. 375; Zigu Ornea, Anii treizeci- Extrema dreptei romäne§ti, Editura Fundatiei Culturale Romäne, Bucure§ti, 1995, p 16-17, 468; Francesco Veiga, Istoria Gärzii de Fier 1919- 1941 - Mi§carea ultranationalistä, editia a ll-a, Editura Flumanitas, Bucure§ti, 1995, p. 372; Horia Nestorescu - Bälce§ti, Ordinul masonic román, Casa de editurä §i presä §ansa, Bucure§ti, 1940, La p. 265, pozitia 622.;lbidem, Enciclopedia ilustratä a Francmasoneriei din Románia, Centrul de Studii Francmasonice, Bucure§ti, 2005, vol. 1, 462 p. + 16 pl. La p. 224-226;Virgiliu Z. Teodorescu, Politicä §i masonerie, in: „Inorogul - Caiete masonice”, editat de Centrul national de studii francmasonice, Bucure§ti, 2001, la p. 263-286).

81 Vasile DIMITRIU-Leorda ( ) Un artist plastic de exceptie. Surd demutizat a beneficiat in formarea sa ca artist de ceea ce au reu§it cei din Institutul creat de dr. Carol Davila la Foc§ani sä-i ofere ca pregätire pentru viatä, pentru a veni in ajutorul celor cu astfei de deficiente. La rändul säu a devenit cadru didactic in cadrul acestei institutii specializate, predänd artele plastice. Activ sculptor s-а impus in epocä, de§i handicapat, surdo műt, prin §colile parcurse a fost demutizat, fiind la rändul säu formator de noi competitivi creatori.

82 Comisia Monumentelor Publice (C.M.P.) a fost infiintatä prin Decizia Ministerului Cultelor §i Artelor (M.C.A.), numärul 45.413 din 14 noiembrie 1929, pubiicatä in Monitorul Oficial, nr. 52 din 5 martié 1930. Ulterior, in deceniul urmätor, s-au fäcut retu?uri de naturä legislativä devenind Comisia Superioarä a Monumentelor Publice (C.S.M.P.) care in domeniul legislativ, organizatoric au condus la instituirea unor raporturi cu diverbii comanditari menite sä permitä aducerea in fórul public numai a unor prestigioase realizäri monumentale (A.N-D.A.I.C.,for?d Onisifor Ghibu, inv. 1835, dosar 472/1938 Regulamentul pentru monumentele publice, publicat in „Monitorul Oficial”, Bucure§ti, nr. 293, p. l-a, 16 decembrie 1938: sunt mentionate atributiunile Comisiei Superioare a Monumentelor Publice; Virgiliu Z. Teodorescu, Informatii referitoare la activitatea desfä§uratä de cätre Comisia Superioarä a Monumentelor Publice, in „Revista Arhivelor”, Bucure§ti, anul XII, nr. 1, 1969, p. 129-150; Niculae Niculae, Societäti §i a§ezäminte pentru ridicarea operelor comemorative de räzboi, in: “Revista muzeelor §i monumentelor - seria Monumente istorice §i de artä”, Bucure§ti, nr. 2, 1977, p. 79-81; loan Opri§, Comisia Monumentelor Publice §i activitatea ei, in „Revista Arhivelor”, Bucure§ti, anul LXV, vol. L, nr. 3/1988, p. 267-276; cooperarea cu alte institutii).

259