Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Marisia XXXII-XXXIII protopopi, avocati, judecätori, morari, functionari de bancä, mäcelari etc., toti discutänd politicä potrivit intereselor romäne§ti. In 1935, la Tmplinirea a 100 de ani de la infiintarea Casinei románé din Bra§ov, a fost tipäritä о monografie a acestei institutii, cu multe ilustratii, documente §i studii scrise de istorici bra§oveni. A fost prilejul organizärii unor concludente manifestäri67 culturale. Astäzi, főstül sediu al Casinei, о constructie din secolul XIX, ridicatä pe bazele unei vechi locuinte medievale aflatä Tn Str. Poarta Schei, nr. 3, are pe frontispiciu о placä memorialä cu textul: "In aceastä clädire a luat fiintä in anul 1835 societatea cultural politicä a román/lor bra§oveni Casina Romána, care de-a Iungui fiintärii sale a adus о importantä contribute la lupta pentru unitate nationalä. Aid s-au intrunit (in 1848) personalitäti de frunte ale vietii culturale din Tara Romäneascä §i Moldova: Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Eliade Rädulescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru. ” Un deziderat care s-а constituit preocupare pentru toti romänii Tncä din timpul ostilitätilor militare, dar mai ales dupä íncetarea acestora a fost aducerea ín fórul public a unor reprezentative monumente íntru cinstirea Eroilor. Comitetele de initiativá, dupä definirea a ceea ce doreau sä obtinä, treceau la strángerea fondurilor necesare, actiune care adesea s-а desfá§urat pe parcursul a mai multi ani, timp ín care numeroase evenimente potrivnice au blocat bunele intentii. Ne limitäm la amintirea calamitätii care a constituit-o falimentarea báncilor cu ocazia marii crize mondiale, precedatä ín Románia de criza provocatä de politica de dumping practicatä de U.R.S.S. pentru a dobándi valuta cu care sä treacä la ínarmare §i care pentru Románia a ínsemnat ínláturarea de pe terte piete traditionale. Ca atare, pentru obiectivele mai ambitioase au fost necesare aproape douá decenii, existánd §i situatii cánd evenimentele politico-militare au blocat definitiv asemenea actiuni. Reuniunea Femeilor románé din Bra§ov a actionat cu о exemplarä tenacitate pentru realizarea68 Monumentului Eroilor din §chei. Comanda realizärii componentelor plastice ale viitorului monument a fost incredintatä spre realizare sculptorului Vasile lonescu-Varo69, iar proiectarea piedestalului a revenit arhitectului 67 Casina din Bra§ov, ín: „Boabe de gräu.anul IV, nr. 4 aprilie 1933, p. 213; „Parlamentül romänesc”, Bucure§ti, anul VII, nr. 191, 18 ianuarie 1936 referintä la centenarul institutiei infiintatä de negustorii romäni autohtoni ca §i macedoneni Tn cadrul cäreia au fost gändite §i realizate manifestäri cu caracter cultural §i politic ale romänilor din Bra§ov, Tara Bärsei §i Tara Oltului. Sunt amintiti ca personalitäti care s-au afirmat: Manole Diamandi, Andrei §i Aurel Mure§ianu, Gavril Munteanu, Andrei Bärseanu, poetul I.A. Lapedatu, loan C. Pantu, Virgil Onitiu. Manifestable särbätoririi au fost onorate §i cu prezenta regelui Carol al ll-lea, Alexandru Lapedatu.Citäm cäteva din lucrärile care au fost editate pentru a evidentia valoarea informatiilor Incorporate in scriptele acestor importante unitäti comerciale:Elena Moisuc, Dumitru Limona, Mihaela Odette lonescu, Constantin Cuble§an, Saeculum, Documente Inedite, Editura Junimea, la§i, 1977, 158 p.; Dumitru Limona, Natalia Trandafirescu Documente economice din arhiva Casei comerciale loan St. Stamu (1714-1876), vol. I, Bucure§ti, 1983; Dumitru Limona, Natalia Trandafirescu, Documente economice din arhiva Casei comerciale loan St. Stamu. 1860-1876, vol. II, Bucure§ti, 1987. 68 A.N.-D.J. Bra§ov, fond Primaria municipiului Bra§ov, dosar 4217/1936, f. 1: la 18 februarie 1936 Primäria acorda ca subventie pentru monumentul Eroilor suma de 50.000 lei, reprezentänd contributia municipalitätii la aceastä operä. 69 Vasile P. lONESCU-VARO ( 13 ianuarie 1887, Bucure§ti - ? 1966/1968 ? ), studiila §coala de Belle Arte din Bucure§ti, specializare Paris, sculptor cu realizäri in perioada 1906-1954. Participant la expozitiile oficiale incepänd din 1915, la „Tinerimea Artisticä”, la toate editiile „Salonul Ateneului Roman” §i ale „Cercul Artistic”. Participant la concursurile pentru monumentele: Unirii din Cernäuti, Spiru C. Haret din Bucure§ti, regilor Carol I §i Ferdinand I din Bucure§ti. Realizator al monumentelor: 255
