Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)

Istorie

Sterie Becu. Intervenind modificäri ale legislatiei in privinta monumentelor publice, piesele deja turnate §i expediate de artistul modelator de la Bucure§ti la Bra§ov au fost temporar depozitate la liceul „Andrei $aguna”70 pänä la obtinerea aprobárii din partea Comisiei Monumentelor Publice. Monumentul urma sä fie amplasat in Piata Unirii71 din cartierul §chei, in fata Bisericii Sf. Nicolae72. Unul ditre membrii Comisiei

Eroilor din scuarul de lángé biserica Silvestru Bucure§ti, Ecaterina Teodoroiu din Bräila, Cavaleri§tilor de la Groze§ti-Oituz, azi One§ti, Eroilor Regimentului 5 din Cälära§i, Eroilor din Bra§ov - cartierul §chei - Piata Unirii, Eroilor de la Oituz (cimitir), statuia regelui Ferdinand I de la Ora§tie. Realizator al busturilor: regele Ferdinand I, patriarhul Miron Cristea, prof. Emanoil C. Teodorescu, generálul C. Scäri§oreanu. Relieful regele Ferdinand I §i regina Maria (Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea - material romänesc- oameni §i fnfäptuiri, Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, Bucure§ti, 1940, p. 435;l. Zamfirescu, V. Cändea, V. Moga, Ateneul Román, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1976, p. 211;Petre Oprea, Arti§tii participanti la expozitiile Societätii Tinerimii Artistice (1902-1947), Editura Maiko, Bucure§ti, 2006, 88 p., La p. 50 Vasile lonescu-Varo näscut la 13 ianuarie 1887, Bucure§ti, decedat 1966, participant la expozitiile Tinerimea Artisticä din anii: 1916 cu о lucrare §i 1920 cu douä lucräri; Virgiliu Z. Teodorescu, Contributii la cunoa§terea activitätii sculptorului Vasile lonescu-Varo, ín: „Buletinul Muzeului Militar National „Regele Ferdinand I”, Bucure§ti, nr. 6, 2008, p. 262-270; A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv.819, dosarele 68/1937, f. 168 statuia Osta§ului Roman Tn aväntul atacului, realizatä de Vasile lonescu-Varo pentru monumentul Eroilor din Piata Unirii (fosta Prundului) din §cheii Bra§ovului pänä la obtinerea avizärii din partea C.M.P. Tmpreunä cu basoreliefurile au fost depozitate la Liceul „Andrei §aguna”; 55/1937, f. 28 componentele monumentului Eroilor din Scheii Bra§ovului, C.M.P. jurnal 133, 14 aprilie 1937; 89/1037 vol. I, f. 48: la 14 aprilie 1937 arhitectul Sterie Bocu solicita aprobarea pentru monumentul Eroilor de la Bra§ov care a fost realizat prin actiunea comitetului de initiativä, pre§edinte d-na Pricu. Comanditarii au oferit spre realizare lucrarea sculptorului Vasile lonescu-Varo §i arhitectului Sterie Bocu; f. 58 schita monumentului Eroilor; f. 59 schita amplasamentului. C.M.P. analizänd documentatia, jurnal 133, 14 aprilie 1937: aprobat; 81/1937, f. 48 cererea pentru avizarea ridicärii monumentului Eroilor din Bra§ov, C.M.P. jurnal 133 14 aprilie 1937; 55/1937, f. 28 C.M.P. jurnal 133, 14 aprilie 1937 statuia reda un osta§ in atac, bronz, autor Vasile lonescu-Varo, proiectul soclului arhitectul Sterie Becu).

70 Liceul „Andrei §aguna” Bra§ov, vechea institute §colarä evoluatä din ceea ce este cunoscut ca existent, documentar de la 6 ianuarie 1598. ln anul 1850, la initiative protopopului loan Popazu, a omului politic §i istoricului George Baritiu §i a cärturarului losif Barac, ca §i a locuitorilor romäni din Bra§ov, cu ajutorul material al Bisericilor Sf. Nicolae §i Sf. Adormire din Cetate, au Tnceput cursurile Gimnaziului Mic Román de Religie Ortodoxa Orientalä, Tn Casa Bäcanului. La 17 septembrie 1851 (de särbatoarea Sf. Sofii), episcopul (devenit ulterior, mitropolit) Andrei $aguna a pus piatra fundamental a clädirii §colii, la a cärei edificare au contribuit toti cei care doreau, cu ardoare, Tnvätämänt romänesc. La data finalizärii constructiei (1854), gimnaziul era - cronologic - al treilea din Transilvania, respectiv al §aselea din tinuturile locuite de romäni, adäugändu-se §colilor din Blaj, Bucure§ti, Beiu§, la§i §i Craiova. Din anul 1922 gimnaziul poartä numele ctitorului säu. ln anul 1996 Liceul "Andrei §aguna" a devenit Colegiu National ( A. Mure§ianu, §coalele nationale centrale §i liceul Andrei §aguna din Bra§ov, Tn: „Boabe de gräu”, Bucure§ti, anul IV, nr. 4, aprilie 1933, p. 193 -...)

71 Piata Unirii din cartierul §cheii Bra§ovului reprezintä un spatiu urban de prestigiu al municipiului, constituind un obiectiv de patrimoniu cultural important. Este agora acestei comunitäti Tn jurul cäreia s-au petrecut numeroase evenimente. Actiunile declan§ate Tn ultimii ani considerate de edilii ora§ului ca benefice sunt Tnsä dezaprobate de comunitate, constatändu-se о diminuare a posibilitätilor de cunoa§tere a obiectivelor care о Tncadreazä.

72 Biserica Sf. Nicolae din §cheii Bra§ovului. Datänd ca a§ezämänt religiös din anul 1292, Biserica Sf. Nicolae dominä azi, prin dimensiunile sale impresionante, Scheii Bras ovului. Biserica a fost ridicatä Tn piaträ Tncepänd din anul 1495 de cätre localnici cu ajutorul domnitorului Tärii Rormänes ti, Neagoe Basarab. ín decursui anilor dezvoltarea comunitätii umane, amplificarea posibilitätilor materiale §i sprijinul moral §i material obtinut de la comunitätile extra carpatice au condus la amplificarea constructiei, a dotärii §i a functiilor sale. Coordonate: 45°38'08"N, 25°34'53"E. Satui romänesc de aici, concentrat Tn jurul läca§ului de cult, un centru ortodox puternic din moment ce, Tn anul 1399, care a determinat pe papa Bonifaciu al IX-lea sä cearä Tntr-o bulä convertirea "schismaticilor" din Corona. Biserica ortodoxä §i §coala romäneascä, construitä Tn apropierea a§ezärii säse§ti, au fost un

256