Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Istorie Ortodoxa. In anii celui de al Doilea Räzboi Mondial о altä propunere a fost fäcutä52 de cätre generálul loan Rä§canu53, primarul Municipiului Bucure§ti care preconiza amplasarea unei mari Cruci monumentale. Monumentul avea un piedestal platformé circular, pe care era fixatä о coloanä. In värful acesteia era statuia, care Tnfäti§a pe un räzboinic din oastea lui Árpád. Pentru aducerea pietrelor necesare s-а realizat un funicular, care pornea din Valea Cetätii. Mecanismul era pus Tn mi§care de animale de povarä. Monumentul a fost in decursui anilor tinta unor atacuri. in primävara anului 1901, un necunoscut a impu§cat statuia §i a nimerit pana de §oim de pe cédula osta§ului. in dupá amiaza zilei de 27 septembrie 1913, de pe muntele Támpa s-а auzit о puternicá detunáturá, care a zguduit casele din ora§. Dupä cercetéri índelungate s-а afirmat cä monumentul a fost dinamitat de dói studenti, amintiti mai sus. Pänä la urmá, statuia a fost distrusä de о furtunä, la pufin timp dupá respectiva actiune. Ín 1916, piedestalul a fost aruncat partial ín aer de armata románé. Ce a mai rámas ín picioare a dáinuit о jumátate de veac, servind pentru escalade §i chiar ca punct de observatie militar, ín anul 1966, ultimele componente ale ruinelor au fost complet índepártate. ASTRA a initiat ín deceniul al patrulea dotarea forului public bra§ovean cu un grup statuar evocator al Unirii. Pentru a obtine fondurile necesare s-au íntreprins demersurile necesare obtinerii aprobárii pentru lansarea listelor de subscriptie. Analiza a generat din partea Ministerului de Interne о corespondentá54 cu toate prefecturile tárii pentru a se trece la actiunea strángerii fondurilor necesare. Galopantele evenimente au blocat ínsá aceastá intentie. О actiune declan§atá ín primul deceniu al secolului XX a cunoscut finalizarea ín anul 1920 prin inaugurarea Muzeului sásesc din Tampa din Bra§ov unde ín locul fostului monument al regelui Árpád al Ungariei propunea ínáltarea unel catedrale. 52 A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A..D.A., inv. 819, dosar 99/1943, f. 60-61; oficiul parohial al bisericii románé ortodoxé Sf. Treime din cartierul Tocile din Bra§ov ,la 8 iunie 1943 aducea la cuno§tinta M.C.A. cá la 5 iunie, ín timpul vizitéi primarului general al Capitalei, s-а apreciat ca oportuná ínáltarea unei cruci monumentale pe Támpa pe locul unde a fost monumentul lui Árpád, pentru a deveni Crucea Dreptátii Románe§ti; f. 98: Prefectura jud. Bra§ov aducea la cuno§tinta ministerului despre numirea membrilor comitetului pentru strángerea de fonduri §i realizarea acestui obiectiv; f. 140; apelul cätre toti romäni pentru a contribui Ia ridicarea crucii monumentale pe Támpa. “ loan RħCANU (4 ianuarie 1874, Cahul, Románia, azi ín Ucraina - 1952, penitenciarul Sighet, jud. Maramure§). Studii Ia la§i continuate cu pregätirea §i cariera militarä §i didacticä universitarä, ata§at militar la Berlin 1907-1911, §ef de cabinet al lui Nicolae Filipescu 1911-1912, §ef de sectii la M.St.M. 1912-1916, ata§at pe längä St.M.G. al armatei franceze, participant la bätälia de la Märä§e§ti, general de brigadä 1917, comandantul Brigäzii 15 artilerie 1917-1918, apoi al Diviziei 1 vänätori. La 1 martié 1918 trupele sale inlocuiesc pe cele ale generalului Ernest Bro§teanu din Basarabia, secretar general al Ministerului de Räzboi, ministru, deputat, general de divizie 1 ianuarie 1922, demisionat din armatä §i se incadreazä ín Partidul Poporului, ministru, comisar al guvernului pentru Basarabia §i Bucovina in guvernul de „tehnicieni” condus de N. lorga, senator, ministru, general de corp de armatä (r.) 23 decembrie 1942, primär al Capitalei 14 noiembrie 1942 - 23 august 1944. Ulterior in 1950 arestat §i intemnitat la Sighet, publicist ( Lucian Predescu^ Enciclopedia Cugetarea - Material romänesc - Oameni §i fnfäptuiri, Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, Bucure§ti, 1940, p. 716; Alexandru Predescu, Vremuri vechi bucure§tene, Editura pentru turism, Bucure§ti, 1990, p. 175 mentioneazä perioada 21 octombrie 1942 - 22 august 1944; Ion Mamina, loan Scurtu, Guverne §i guvernanti 1916-1938, Editura Silex, Bucure§ti, 1996, p. 232-233 mentioneazä perioada 14 noiembrie 1942 - 23 august 1944 ca primär general al Capitalei. A N.-D J. Vrancea, Foc§ani, fond Prefectura jud. Putna, dosar 108/1933. f. 15: la 4 octombrie 1933 Ministerul de Interne transmitea cätre prefecturile din tarä initiativa ASTRA de a ridica la Bra§ov un grup statuar dedicat Unirii. Pentru reu§ita actiunii era solicitat un sprijin material din partea fiecärui judet. 250
