Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)

Marisia XXXII-XXXIII

Bra§ov §i Tara Bärsei, institutie menitä a evidentia istoria acestei comunitäti umane, modul de viatä, exemplu de solidaritate, de asiduä muncä, interes pentru culturä.

Prima colectie muzealä publica din Bra§ov (1908), se realizeazä ín anul 1908 pe baza donatiilor unor colectionari sa§i. Aceasta devine ulterior, nucleul Muzeului Säsesc al Tärii Bärsei, fondat de Julius Teutsch (1867-1936), un pasionat colectionar de artä popularä. Institutia muzealä §i-a imbogätit patrimoniul in perioada interbelicä prin donatii particulare §i publice, precum colectia Gimnaziului „Honterus” din Bra§ov, care ilustreazä civilizatia, cultura §i arta sa§ilor din Bra§ov §i din Tara Bärsei.

Din anul 1937, о serie de cärturari romäni au íntreprins cercetäri §i achizitii, indeosebi de obiecte etnografice §i de artä popularä romäneascä, care au condus la ínfiintarea Muzeul Asociatiunii Culturale ASTRA. Dupä cel de al Doilea Räzboi Mondial profundele prefaceri, inclusiv culturale au impus in 1950 constituirea Muzeul Regional Bra§ov care a preluat patrimoniul celor douä institutii muzeale anterioare, completänd patrimoniul cu actiunile de cercetare §i noi achizitii, precum §i prin donatii. A intervenit о nouä organizare care a condus in 1967 la ínfiintarea Muzeului etnografic. Prestigioasa revistä „Boabe de gräu” coordonatä de Emanoil Bucuta55 а integrat in paginile sale un articol de prezentare ín care intemeietorul muzeului, lulius Teutsch56, prin textul §i imaginile inserate57, oferä elocvente märturii.Tn 2008 a fost

55 Emanoil BUCUTA (Emanoil Popescu) (27 iunie 1887, Bolintin-Deal, jud. Ilfov, a zi Giurgiu - 7 octombrie 1946, Bucure§ti, cimitirul Sf. Vineri), a fost un scriitor §i biolog román, membru corespondent al Academiei Romane.A fost preocupat de cercetäri de etnografie §i folclor, de istorie literarä §i a seris poezie §i romane poetice. Emanoil Bucuta este fondatorul §i directorul revistei lunare „Boabe de gräu” cu aparitie Tntre anii 1930-1935, asiguränd fotografiei etnologice prestigiul de document sociologic de certä valoare informativä. Prin modul de elaborare a sumarului, prin persoanele contactate pentru tratarea respectivelor teme, prin modul echilibrat al textelor Tnsotite de о valoroasä ilustratie, prin calitatea härtiei §i a tiparului revista a fost un port drapel al culturii romäne§ti la timpul respectiv. in "Istoria literaturii románé de la origini §i pänä Tn prezent", G. Cälinescu l-a introdus pe Emanoil Bucuta Ia categoria poetilor intimi§ti, aläturi de Gavril Roticä, Alexandru Claudian, AI. Rally sau Perpessicius. Poetul cäntä micul univers casnic, "cultivänd manufactura metalicä, cu ceva din tehnica lui Heredia". Ale sale "Cäntece de leagän" au fost foarte imitate (de exemplu, de Emil Dorian). Próza sa este caracterizatä de critic ca fiind "dioramaticä".Opere: Florile inimei: Miniaturi: Oglinzi: Cäntece de leagän,Cartea Romäneascä, Bucure§ti, 1920; Romänii dintre Vidin §i Timoc: Cu un adaus de documente, folklor, glosar, fotografii, härti, Cartea Romäneascä, Bucure§ti, 1923, Fuga lui §efki. Roman, Cartea Romäneascä, Bucure§ti, 1927; Maica Domnului de la таге, Colectia Gändirea, Cartea Romäneascä, Bucure§ti, 1930; Bälde, Ramuri, Craiova, 1931 (republicat Tn 2003 la editura Cronicar, Bucure§ti); Institutul Social Román, Institutul de Arte Grafice "E. Marvan", Bucure§ti, 1931; Biblioteca satului, Colectia Cartea satului, Fundatia Culturalä Regalä "Principele Carol", Bucure§ti, 1936 (Cu о vedere Tn culori dupä G. Petra§cu §i cu alte chipuri); Pietre de vad (3 vol.), Editura Casei §coalelor, Bucure§ti, 1937 (vol. 1), 1941 (vol. 2), ? (vol. 3); Legätura ro§ie, Colectia Cartea satului, Fundatia Culturalä Regalä "Principele Carol", Bucure§ti, 1938 (cu desene de J. Giurgea-Negrile§ti §i cu о vedere Tn culori dupä о pänzä de §tefan Popescu); Capra neagrä. roman, Casa §coalelor, Bucure§ti, 1938 (Cu desene de Mac Constantinescu; republicat Tn 1977 la editura clujeanä Dacia, colectia Restituiri, editie Tngrijitä, prefatä §i note de Ion Vartic; coperta de Vasile Pop Silaghi); Scrieri (2 vol.), Editura Minerva, Bucure§ti, 1971/1977 (cu un studiu introductiv de acad. Perpessicius; Text stabilit §i note de Lucia Bor§-Bucuta §i Violeta Mihäilä: vol. 1 cuprinde romanele Legätura ro§ie, Fuga lui §efki §i Capra neagrä; vol. 2 cuprinde ...?); Mozaic: Memorii, Editura Cronicar, Bucure§ti, 2004; Crescätorul de §oimi, Colectia Cartea vremii, Fundatia Culturalä Regele Mihai I, Bucure§ti; Romänii din Bulgaria, Cartea Romäneascä, Bucure§ti, Pove§tile crivätului, ? Coautor la: Duiliu Zamfirescu interpretat de Tudor Arghezi, G. Bogdan-Duicä, Emanoil Bucuta, .... Editura Eminescu, Bucure§ti, 1976 (antologie, studiu introductiv, tabel cronologic, note si bibliografie de loan Adam; coperta colectiei: Ion Dogar-Marinescu).

56 luliu TEUTSCH (1867 - 1936) arheolog §i etnograf román de etnie sas, cercetätor interdisciplinar al zonei Täni Bärsei, relicvele au constituit temeiul unui valoros patrimoniu muzeal. I.T. este

251