Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)

Marisia XXXII-XXXIII

Anton Pann care in anii vietii a poposit la Bra§ov unde a fost §i cäntäret la strana bisericii Sf. Nicolae.

Demersurile Tntreprinse n-au obtinut о informatie care sä confirme finalitatea demersului.

ín reconstituirea unei sáli de clasä „Anton Pann” in cadrul ansamblului Muzeului „Prima §coalä Romäneascä", pendinte de Biserica Sf. Nicolae, se aflä expus pe glaful ferestrei un mic portrét färä a fi mentionat modelatorul lucrärii, materialul pus in operä, anul realizärii.

Evocäm succint §i о lucrare monumentalä de un gen aparte §i care din päcate n-a avut finalitate in epoca de care ne preocupäm, iar ulterior, intervenind alte motivatii, lucrärile au fost abandonate. Intentia a constituit-o actiunea de realizare а traseului feroviar care sä asigure о legäturä directä a zonei Bra§ov cu ora§ul Buzäu dincolo de Centura carpaticä, inclusiv litoralul.

Au fost elaborate proiectele pentru a lega Bra§ovul cu Buzäul direct prin munti, prin Intorsura Buzäului §i Nehoia§u de unde exista incä din 1909 о legäturä feroviarä cu Buzäul. De fapt din acest motiv a fost construit35 36 §i tunelul Teliu, fiind realizat pentru cale dublä electrificatä. La ie§irea din tunel se inträ in statia íntorsursa Buzäului, capät de linie pentru calea feratä de 37 km. Poartä numele päräului Teliu, pe valea cäruia trece linia feratä. Proiectul nu s-а realizat integral, in ciuda faptului cä traseul nu era dificil. Din proiectul grandios Bra§ov - Buzäu a fost construit doar tronsonul Bra§ov - intorsura Buzäului.

Tunelul Teliu este cel mai lung tunel de cale feratä din Románia! Are о lungime de 4369,5 m., intre halta Valea Florilor §i gara "micá" a Intorsurii Buzäului. Trenul strábate tunelul in circa 6 minute.

Constructia tunelului de la Teliu, a inceput prin 1920. A durat vreo §apte ani. Proiectul a fost urmárit foarte atent de inginerul german lulius Berger. Pentru о serie de lucräri specifice a fost aleasä firma inginerului constructor Tiberiu Eremie37 La acea

de organizare §i chiar fortä umanä din rändurile militare, cercetarea va impune §i studierea Arhivelor Militare.

35 Cäntäretii biserice§ti, spre finalul veacului al XlX-lea au actionat pentru a se reunii in societäti menite a le apára cuvenitele drepturi. In deceniile care au urmat Tnfiintärii la Craiova a societätii „loan Cucuzel” au fost create alte multe asemenea societäti ca urmare a pozitiei §i prestigiului de care se bucurau multi dintre ei. Astfel Tn septembrie-octombrie 1910, prin strädania lui Ion Popescu Pasärea s-а infiintat Societatea culturalä "Parintele Macarie“, a cäntäretilor biserice§ti din Bucuresti - care, foarte curänd, a primit multe adeziuni ale unor cäntäreti din taré. Au apärut societäti asemänätoare §i in alte ora§e (la Galati - „Psalmistul David“, la Bärlad - "Sfäntul Martir Dimitrie“ etc.). Ion Popescu- Pasärea a intuit cä era necesarä о societate puternicä §i ca atare a convocat pe toti cäntäretii din Romania la un Congres general, care a avut loc la Bucure§ti, in zilele de 17-18 octombrie 1911, intr-o atmosfera de maré entuziasm. A urmat apoi constituirea "Asociatiei Generale a cäntäretilor“, la 18 decembrie 1914, prin unirea a doua dintre societätile deja existente, „Macarie“ §i „Cucuzel“.

36 A.N.-D.A.I.C., fond P.C.M., dosar 3/1929 referitor la lucrärile pentru realizarea tunelului care sä asigure о legäturä feroviarä directä intre S.E. Transilvaniei §i ora§ul Buzäu.

37 Tiberiu D. EREMIE /EREMIA/ (1875, Purcäreni, azi judetul Bra§ov - 29 decembrie 1937, Bucure§ti, cimitirul Bellu, figura 27, locul 29). Fiul lui Dumitru §i al Suzanei. Studii secundare la liceul „Andrei §aguna” din Bra§ov. A urmat cursurile politehnice in Elvetia, la Zürich, devenind, in 1898, inginer de poduri §i §osele. A venit in Romania fiind in 1899 angajat la Ministerul Lucrärilor Publice, unde i-au fost incredintate lucräri ca: realizarea podului de pe §oseaua Bärlad-Vaslui peste apa Similiei. Dupä 1908 a devenit antreprenor preluänd lucräri pe cont propriu. El fost intreprinzätorul care, prin modul de organizare a intreprinderii, seriozitatea cu care trata lucrärile adjudecate, promptitudinea executiei de calitate §i la termen, s-а impus in perioada interbelicä, fiindu-i incredintate cele mai ample lucräri la care facem referintä: Arcul de Triumf, Mausoleul de la

245