Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Istorie vreme era un proiect foarte mdráznet. Au fost angajati ín jur de 10.000 de oameni. Foarte multi din sat au lucrat la tűnél. Munceau pe bránci. Se sculau foarte devreme, la cäntatul cocofului. Plecau dimineata cu lampa de carbid luminänd drumul. Mergeau pe jos patru kilometri. §i Tn tunel tot cu ea ifi fäceau luminä. Munceau mult, dar cäftigau bine. Patru ani a durat construirea tunelului de cätre Antrepriza germanä de Tunele Julius Berger”.La 26 octombrie 1926 s-а realizat sträpungerea muntelui. Tunelul a fost construit Tntre statiile Budila fi Teliu. Studiile pentru constructia liniei au fost fäcute ín perioada anilor 1920-1922. §i au fost conduse de eminentul inginer Romulus Baiulescu. Lucrärile efective au Tnceput in toamna anului 1923. Lucrarea a demarat de la ambele capete, cu ajutorul unor puternice centrale de curent electric si compresoare de aer. Sectiunea tunelului era de 30 de metri patrati, cu о inältime de 6,5 metri, о lätime de 5,3 metri fi о bolté de 0,75 metri grosime. Pe parcursul lucrärilor s-au confruntat cu numeroase impedimente: din cauza scurgerilor de apé, a emanatiilor de gaze §i a instabilitätii rocilor care au condus Ia numeroase surpäri; s-а folosit о metodä ingenioasä de lucru, respectiv excavarea directä prin galéria de creftet. Lucrärile la tunel au fost totufi finalizate. Au intervenit alti factori care au condus la abandonarea proiectului initial. Din cauza seismicitätii ridicate din Muntii Siriului, zona invecinaté din judetul Buzáu, fi a numeroaselor alunecäri de térén, proiectele au fost abandonate. ín ultimii ani ai secolului XX, la Siriu s-а construit un uriaf baraj de pämänt. Sate intregi au fost evacuate, vechile gospodärii au rämas sub ape. Drumul rutier a fost suit prin viaducte pe versantii muntelui. Astfel calea feratä nu s-а mai extins pentru a ajunge la Nehoiafu. Lacui de baraj Siriu avänd inältimea de 122 m., lungimea la coronament 570 m., fiind construit din rocä, steril fi argilä, pentru a forma un lac cu lungimea de 11.5 km., fi un volum de 155 milioane mc. Apa a determinat construirea barajului implicänd schimbarea rutei drumului national DN 10 pe linia de contura lacului Siriu, construindu-se mai multe viaducte. Viaductul Giurcä are о lungime de 276 m., cu piloni de 46 m. inältime, iar viaductul Stänca Tehäräu, sträpunge stänca versantului cu acelafi nume dänd senzatia unui pod suspendat. Incepänd cu anul 1919, presa brafoveanä a lansat о campanile de colectare de fonduri pentru realizarea fi amplasarea unei lucräri de artä plasticä in cinstea poetului $tefan O. Iosif38, omul atät de indrägit fi respectat de concetätenii lui. Bustul fi basoreliefurile componente au fost modelate de sculptorul Cornel Medrea39 fi amplasate40 pe una din aleile din Parcul Central „Nicolae Titulescu" din Brafov. Märä§e§ti, Sala Unirii, biserica incoronärii §i re§edinta episcopalä de la Alba lulia, catedrala Unlrii din Cluj, bisericile din Sighi§oara, Orä§tie, Turda §.a. (Virgiliu Z. Teodorescu, A good man Tiberiu D. Eremie A worthy example to follow I, in: „Downtown magazine”, Bucure§ti nr. 66, februarie 2008, p. 6-7: referintá la viata §i activitatea unui ilustru constructor román care ín deceniile vietii a fost un demn exemplu pentru contemporanii säi prin modul cum misiunile asumate le Tndeplinea la timp §i in parametri de calitate irepro§abilä). ftefan Octavian IOSIF (23 octombrie 1875, Bra§ov - 22 iunie 1913, Bucure§ti, cimitirul Bellu, figura 84, locul 2). Studii Facultatea de litere §i filozofie Bucure§ti, gazetar, literat, poet, traducätor. Pasionat drumet a acordat о atentie deosebitä coclaurilor carpatine in ipostaza tuturor anotimpurilor. Impresiile i-au fost importantä sursä de inspiratie §i realizare a unui valoros ciclu de poezii., ftefan Octavian losif a fost membru fondator al Societätii Scriitorilor Romani (I.V. ferban, in: Dictionarul de literaturä román, Editura Univers, Bucure§ti, 1979, p. 204-205). 39 Corneliu Medrea, la Bienala de la Venetia a expus, in 1928, bustul ftefan O. losif, realizat pentru Bra§ov. 246
