Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră in geopolitica şi geostrategia europeană. Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Istorie Din acelea§i considerente economice (stäpänirea Chiliéi §i a cäii de acces la Dunärea Maritimä §i Mare), láncú de Hunedoara l-а trimis pe Csupor in Moldova, iar fiul säu, Matia Corvin s-а considerat Tndreptätit sä treacä muntii Tn fruntea unui important contingent militar, dar a fost Tnfränt dezastruos de ßtefan cel Mare la Baia. Scopul real al acestor campanii militare desfä§urate pe parcursul a peste un secol consta nu atät Tn supunerea Moldovei fatä de coroana ungarä, cät asigurarea ie§irii Ungariei la mare prin Chilia. ín acest sens s-au remarcat §i eforturile lui Mircea cel Bátrán de a stäpänii efectiv Dobrogea §i Gurile Dunärii, dar §i ale lui Vlad Tepe§, ale cärui Tncercäri pentru aducerea Chiliei vechi sub controlul säu sunt notorii. Eforturi similare au desfä§urat domnitorii munteni pentru eliberarea porturilor Turnu §i Giurgiu, devenite raiale. Ocuparea Chiliei (1484) de cätre otomani a dat о loviturä extrem de puternicä comertului Moldovei s?i, indirect, Ungariei, dupä cum cäderea Cetätii Albe Tn vara aceluia§i an, va Tnchide pentru aproape patru secole circuitui comercial international, determinänd, Tn scurt timp, regresul economic §i politic al Moldovei, Poloniei §i Ungariei. ín prima jumätate a secolului al XVI-lea, Tn contextui e§ecului politicii lui Petru Rares?, Imperiul Otoman a anexat sudul Moldovei cu cedarea Tighina, iar la о datä nedefinitä, pe la anul 1540, Tn timpul domniei lui Radu Paisie, prin ocuparea Bräilei §i transformarea sa s?i a zonei limitrofe Tn ra/'a turceascä, Tntregul trafic comercial, §i a§a mult diminuat, va intra, pentru mai bine de trei secole, sub controlul prioritar al negutätorilor otomani sau levantini (evrei, greci, armeni, sirieni, egipteni etc.). Timp de trei secole, Marea Neagrä va deveni un „lac turcesc“. Aceastä tutelä monopolizatoare a Tnceput sä fie Tnläturatä о datä cu primele semne ale släbirii puterii otomane §i ale penetratiei Tn zonä a celor douä mari imperii creatine - austriac §i rus13. Expansiunea imperiilor habsburgic §i rus spre spatiul carpato-danubiano-pontic §i de aid, spre Balcani §i Strämtori, a afectat interesele geopolitice §i geostrategice, dar §i economice ale Imperiului Otoman. Prin Tratatul de la Karlowitz, portiuni Tnsemnate ale Dunärii, pänä atunci sub stäpänire otomanä, au trecut sub stäpänirea Austriei. Tot atunci, Austria va ocupa §i Transilvania, stäpänind efectiv Carpatii, acei „Alpi ai Transilvaniei“, unde se va ciocni ulterior cu interesele expansioniste ale Rusiei14. Din punct de vedere a intereselor general romäne§ti, о „stopáré“ a expansiunii tariste spre vest s-а realizat prin Tratatul de la Luck (Lutk) din 13/24 aprilie 1711 dintre Petru cel Mare §i Dimitrie Cantemir, care stipula cä frontiéra de est a Moldovei era stabilitä §i recunoscutä pe Nistru de cätre marea putere a nordului15 16. ínfrángerea armatelor ruso-moldovene§ti de la Stänile§ti, pe Prut (18-22 iulie 1711) a asigurat, pentru un secol mentinerea controlului otoman la Dunärea de Jos §i integritatea teritorialä a interfluviului pruto-nistrean, deoarece este de presupus cä „o vlctorie a Ruslel ar fl deschis drumul acesteia la Dunärea Maritimä‘A&, afectänd, mai devreme sau mai tärziu, integritatea teritorialä sau chiar existenta statalä a tärilor románé, dacä 13 Dan Berindei, Romänii in Europa in perioadele premodernä §i moderné, Bucure§ti. Editura Enciclopedicä, 1997, p. 284. 14T n Galitia, in Ucraina Transcarpaticä de mai tärziu, apoi Tn Moldova §i la Gurile Dunärii (n.n.). 15 Ion Giurcä, Dunärea §i geopolitica puterilor europene in epoca moderné §i contemporanä, Tn: „Seminar.Dunärea, Securitatea §i cooperarea europeanä Tn secolul XXI“, volum coordonat de George Cristian Maior, Bucure§ti, Editura Enciclopedicä, Bucure§ti, 2002, p. 72. 16 Ibidem, p. 73. 20
