Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Ioan Eugen Man: Camera de comerţ şi industrie din Târgu-Mureş, monument reprezentativ el artei 1900

Marisia XXXII-XXXIII

De altfel, incä Tn anul 1909 are loc concursui pentru iurizarea proiectelor sediului, fiind prezentate spre aprobare un numär de 16 proiecte.20 Rezultatul partial al jurizärii a fost urmätorul: primele trei locuri au fost obtinute de proiectul lui Csiszár Lajos, cunoscut antreprenor §i proiectant din ora§, proiectul lui Kiss Aladar din Budapesta §i proiectul lui Thoroczkai Wigand Ede, tot din Budapesta, prin colaborare cu Radó Sándor, ambii din Tärgu-Mure§. Nu cunoa§tem autorii celorlalte proiecte prezentate la concurs. Cu toate acestea, proiectul lui Thorockai Wignd Ede a avut cä§tig de cauzä, el fiind deja cunoscut Tn ora§, prin lucrärile realizate Tntr-o viziune geometricä, proiectul säu fiind considerat, probabil, mai adecvat functiunii preväzute.

ín primele zile ale anului 1911, cunoscutul antreprenor din Tärgu-Mure§, Várodi Árpád, trece la realizarea lucrärilor de construire a noului sediu, lucräri ce avanseazä destul de repede, astfei meat, Tn §edinta din 4 iulie 1911 a Camerei de Comert §i Industrie, se aratä cä lucrärile noului sediu se desfä§oarä Tn bune conditiuni, atät constructia cät §i alte lucräri conexe se apropie de final §i doar cele de tämplärie mai trebuiesc efectuate.21 La Tnceputul anului 1912 clädirea practic era ridicatä, mai putin lucrärile de sistematizare verticalä §i Tmprejmuirea. In total, valoarea lucrärilor de amenajare interioarä s-а ridicat la 130.000 de coroane.

De§i terenul prezintä о oarecare configuratie ordonatä, arhitectul Thorockai Wigand Ede elaboreazä un project complex, cu forme paralepipedice §i semirotunde, cu retrageri succesive de Ia aliniament, curti interioare etc. Forma aleasä nu este Tntämplätoare, proiectantul cäutänd sä obtinä fatade deschise, care sä permitä о cät mai bunä iluminare naturalä a Tncäperilor, concomitent cu obtinerea unui ansamblu de volume, cu plinuri §i goluri. Principala valoare arhitecturalä a clädirii constä Tn monumentalitatea ei, cu cele patru niveluri §i acoperi§ul Tnalt. Urmärind conturul la stradä al clädirii, observäm cä, latura dreapta, ре о lungime de 8,90 m, se aflä Tn aliniamentul trotuarului, dupä care urmeazä о retragere de 5,60 m de la aliniament pe о lungime de 6,50 m, spatiu Tn care sunt amplasate seärile de acces Tn clädire. Urmeazä portiunea de clädire cu configuratia semirotundä, de 6,20 m diametru, dupä care urmeazä ultima retragere de la aliniament de 16,60 m §i cu о lätime de 7,90. ín total, la stradä edificiul are о lätime de 29,50 m.

Clädirea se desfä§oarä, deci, pe patru niveluri §i anume: subsol, parter, etaj I §i etaj II, avänd 24 camere. Subsolul are pereti portanti de 75, 65 §i 60 cm grosime, cu о Tnältime interioarä de 2,40 m, cuprinzänd pivnite §i unele Tncäperi anexä ale locuintelor de la nivelurile superioare. Deasupra subsolului se aflä parterul, cu peretii portanti Tn grosimi de 60, 45 cm; Tnältimea interioarä este de 3,40 m §i cuprinde spatii pentru locuit compuse din 2 dormitoare, bueätärie, loc pentru luat masa, salon, hol, 2 bäi, wc, cät §i spatii pentru bibliotecä, arhivä, intrare, casa seärii. Din vestibul, prin mijlocirea seärilor se face legätura atät cu subsolul clädirii, cät §i cu nivelurile superioare. Fatä de parter, etajul I cuprinde unele schimbäri de volum. Pe portiunea de clädire aflatä la aliniamentul trotuarului s-а preväzut un balcon, iar Tntre acesta §i corpul de clädire Tn semicerc, s-а realizat о terasä. Pe latura stänga a portiunii Tn semicerc s-а realizat un mic balcon. Peretii au grosimi de 60, 45 cm grosime, interiorul etajului avänd 3,55 m Tnältime. La acest nivei sunt mai multe Tncäperi, precum: sala mare de 13,45 x 7,70 , birouri pentru pre§edinte, secretar, functionary hol cu scäri, grup sanitar. Etajul II urmäre§te compartimentarea etajului I §i cuprinde: birouri, hol,

20

Keresztes Gyula, Marosvásárhely szecessziony épületei (Cládiri ín stil secession din Tárgu-Mure§), Tárgu-Mure§, Ed. Difprescar, 2000, p. 77-78.

21 Gheorghe Nan, op. cit., p.49.

205