Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ioan Eugen Man: Camera de comerţ şi industrie din Târgu-Mureş, monument reprezentativ el artei 1900
Istorie scäri de acces, locuintele pre§edintelui §i secretarului Pe portiunea de clädire aflatä Tn forma semirotunda s-а amenajat о terasä §i о alta Tn partea posterioarä a clädirii, längä casa scärii. Etajul II are zidäria Tn grosimi de 60, 45 cm §i о Tnältime interioarä de 3,55 m. Ca §i compozitia planimetricä, plastica arhitecturalä a edificiului are la bazä formele caracteristice celei de-а doua perioade a stilului secession transilvänean, clädirea fiind considerata printre cele mai frumoase §i reunite edificii Tn stilul secession din ora§. Edificiul prezintä forme geometrice, ce cuprind patru planuri, cu corpuri Tn linie dreaptä sau rotunjite, cu ferestre dreptunghiulare sau cu terminate semirotundä sau trapezoidalä, aproape toate avänd ancadramente din piaträ naturalä. Spre stradä, lateral, remarcäm corpul principal al clädirii, adus Ia linia trotuarului, unde autorul a amplasat sala mare, la care sesizäm balconul cu parapetul Tnchis, ferestrele alungite care ajung pänä la frontonul triunghiular, ale cäror coloane despärtitoare sunt realizate din ceramicä smältuitä de culoare albasträ. Pe partea lateralä opusä se aflä rezalitul semirotund care se Tnaltä pänä la etajul II, ce se terminä cu о terasä circulabilä, semirotundä, al cärei parapet este confectionat din scändurä traforatä, vopsitä Tn albastru. Pe latura dinspre curtea interioarä a rezalitului semirotund, la etajul unu se aflä un balcon ce se sprijinä pe console, avänd parapetul Tnchis pe trei laturi §i doar pe latura frontalä a parapetului sunt patru goluri mici, pätrate. Prin formele asimetrice date clädirii, ca urmare compozitiei spatiilor interioare, arhitectul dä dovadä de о conceptie modernä, fatä de contemporanii säi, care au pästrat §i Tn secession traditia clasicä a clädirilor cu forme simetrice. Acoperi§ul clädirii este Tnalt, ce coboarä Tn pante repezi, Tndeosebi la rezalitul principal, avänd о te§iturä, detaliu constructiv Tntälnit la multe clädiri ale arhitectului. Materialele de constructie folosite la finisaje sunt diverse. Piatra, mai ales la soclu §i ancadramentele ferestrelor, tencuiala stropitä, initial de culoare albä, lemnul, precum §i ceramica coloratä Tn albastru de la coloanele ferestrelor alungite sau ca ancadrament sub forma unor spräncene la unele ferestre. Dar §i cärämida aparentä, care la nivelul superior al parterului §i cel inferior al etajului I, formeazä un bräu cu о lätime respectabilä. Din punct de vedere al compozitiei arhitecturale, clädirea poate fi comparatä cu fatadele fostei íntreprinderi Comunale, din strada Kós Károly nr. 1, autor fiind arhitectul Kós Károly.22 Din fericire, clädirea nu a suferit modificäri esentiale care sä-i schimbe structura sau Tnfäti§area originalä chiar §i Tn prezent avänd elementele decorativ aplicate initial. Despre dispunerea anumitor sáli, a functiei lor Tn perioada interbelicä, probabil Tntre anii 1935-1938, arhitectul Bogdan Cornel $ildan, de la Compartimentul tehnic al ora§ului, ne lasä un releveu al clädirii, cu indicarea modului de folosintä a principalelor Tncäperi sau eventuale propuneri pentru viitor. Pe niveluri, modul de folosintä indicat este urmätorul, la subsol: arhivä, coridor cu scäri, sala cazanului, loc destinat pentru adäpost, debara, cämarä, spälätorie, 2 pivnite, wc; la parter: intrare, hol cu scäri, antreu, bibliotecä, 2 dormitoare, 2 saloane, bucätärie, camerä copii, 2 bäi, antreu, camerä, 2 wc, camerä servitor (fig. 8.b); la etajul I: hol cu scäri, salä de §edinte, ob§inutä prin desfiintarea peretelui situat Tntre biroul pre§edintelui §i un antreu 22 Kós Károly (1883-1977), personalitate a culturii §i artei maghiare din Transilvania. Pe längä calitatea de arhitect, a fost un cunoscut pictor, grafician §i istoric de artä. ín anul 1907 a absolvit Politehnica din Budapesta. Multe lucräri, §i cele mai valoroase, sunt realizate in Transilvania, Tntre care: Muzeul din Sf. Gheorghe (1911), Biserica din Mänä§tur-Cluj (1911), Tntreprinderile Comunale din Tärgu-Mure§ (1911-1913). 206
