Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Răzvan Mihai Neagu: Cariera politică şi eclesiastică a unui important episcop al Transilvaniei din secolul al XIV-lea: Emeric Csudar
Istorie domini <do> mini Emerici, dei et apostolice sedis gracia episcopi locieiusdem vicarius in spiritualibus et tern <orali> bus generalis29. íntre 1377- 1384 Emeric a functionat ca episcop de Agria, Tndeplinind aceastä demnitate ecleziasticä pänä ín 138430. Accederea lui Emeric ín acest post a avut §i aspecte politice, ín sensui ín care regele Ludovic dorea sä obtinä ajutorul militar al fratilor episcopului pentru a apára estül Ungariei de atacurile lituanienilor. Astfel, cronicarul loan de Tárnave consemna faptul cá fratii Petru, Gheorghe §i Emeric Czudar au participat ín 1377 la о campanie contra lituanienilor, care atacaserä Galitia31. Ulterior acestei campanii, regele Ludovic i-a íncredintat episcopului о nouä misiune politicä. Astfel, ín 1378, Emeric impreunä cu fratele säu, Gheorghe, mare paharnic, au primit sarcina de a guverna provincia Galitia (Rusia Ro§ie-Galitia §i Lodomeria)32. Acest episod este relatat de cronicarul Antonio Bonfini: in administratione prouinciae Pontificibus pepercit: quippe qui ad gubernandos Roxanos, quos Rutenos nunc apellant, Emericum Agriensem episcopum, item Georgium Zudar cum fratribus33. Cele douä functii, cea politicä (voievod al Galitiei) §i cea ecleziasticä (episcop de Agria) au fost detinute simultan34. Dacä ne referim Ia perioada petrecutä de Emeric ca voievod al Galitiei, se poate afirma cä el a actionat in propriul interes, aducänd grave prejudicii regatului ungar. Dupä moartea lui Ludovic I, Emeric impreunä cu fratele säu, Gheorghe Czudar, ambii voievozii ai Galitiei au vändut conducätorului lituanian Liubartas о sehe de castele pe care ace§tia le aveau in stäpänire35. Ca urmare a acestor actiuni fratii Czudar au cäzut in dizgratie, regina Elisabeta le-а confiscat mosiilor Chruchov, llsva si Kaproncza. Emeric a fost destituit, iar bunurile i-au fost confiscate. Avänd importante conexiuni Ia curtea papalä, pe care i-a le-а fácut ín timpul vizitéi de Ia Avignon, Emeric a fost salvat de papa Urban VI, care l-а transferat in scaunul episcopal de la Imola (Italia). Ca episcop de Agria, Emeric a avut un comportament abuziv intränd in conflict cu capitlul catedral, care a solicitat interventia arhiepiscopului de Strigoniu, cardinalul Dumitru. Acela§i demers a fost fäcut §i de episcopul Emeric. Cardinalul Dumitru a decis in favoarea capitlului, insä Emeric nu s-а supus deciziei acestuia si a obtinut de Ia rege, prin intermediul influentelor sale rude ca sentinta datä de arhiepiscop sä nu fie executatá. ín urma repetatelor plängeri ale capitlului din Agria, pe 26 aprilie 1380 Sfäntul Scaun l-а desemnat tot pe cardinalul-arhiepiscop de Strigoniu sä intervinä, cerändu-i acestuia sä trimitä capitlului documentele referitoare la sentintä, färä sä tinä seama de impotrivirea regelui. Cardinalul l-а convocat pe Emeric in fata sa, dar acesta nu s-а prezentat. Atunci, cardinalul a pus in vedere posibilitatea excomunicärii 29 DRH С, XV, p. 39. 30 Konrad Eubel, op. cit., p. 78. 31Joannis de Thwrocz, Chronica Hunagrorum Tn Scriptores Rerum Hungaricarum. ed. Jonannis Georgii Schwandtneri, Vindobonae, 1766, p. 236. 32 Aceastä provincie apartinea Poloniei, dar a fost indusa Tn Regatul Ungariei, de regele Ludovic de Anjou, care din 1370 era §i rege al Poloniei, Tn contextui mortii regelui Cazimir al Ill-lea cel Mare. A fost reinclusä Tn regatului polonez Tn 1387 de cätre regele Vladislav al ll-lea lagiello. 33 Antonio Bonfini, Rerum Hungaricum Decades Quatuor cum Dimidia, Basel, 1568, p. 371. 34 Ferenczi Sándor, A Gyulafehérvári (Erdélyi) Főegyházmegye Történeti Papi Névtára, Budapest- Kolozsvár, 2009, p. 114. 35 Fügedi Erik, Ispánok, bárók, kiskirályok. A középkori magyar arisztokrácia fejlődése, Magvető Könyvkiadó, Budapest, 1986, p. 279. 14
