Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Răzvan Mihai Neagu: Cariera politică şi eclesiastică a unui important episcop al Transilvaniei din secolul al XIV-lea: Emeric Csudar
Marisia XXXII-XXXIII ín cazul in care episcopul se Tmpotrivea si mai departe sentintei aduse, aceastä perspectiva ducänd in final la despägubirea capitlului si abtinerea de alte abuzuri36. Emeric Czudar, episcop al Transilvaniei. ín primävara anului 1386, papa Urban al Vl-lea i-a permis sä ocupe scaunul episcopal al Transilvaniei, la doar cäteva luni dupä moartea lui Goblin. Emeric a fost episcop de Transilvania doar timp de trei ani (1386-1389), fiind ultima functie ecleziasticä pe care a detinut-o. Prima mentiune in calitate de episcop al Transilvaniei dateazä din 5 mai 138637. Din aceastä perioadä s-au pästrat о serie de documente care prezintä activitatea lui Emeric la conducerea diecezei Transilvaniei. Emeric s-а ingrijit de viata spiritualä a credincio§ilor pe i-a pästorit. Pe 1 martié 1387, printr-un document emis la Giläu, Emeric a reconfirmat dreptul de pelerinaj pentru biserica Sfäntul Mihail din Cluj §i a adäugat suplimentar, 40 de zile de indulgente38. Pe 19 iunie 1387 a reconfirmat drepturile iobagilor episcopiei din Zaläu, avänd drept scop cresterea numärului si a loialitätii acestora39. Emeric Czudar a confirmat douä testamente: la 5 iunie 1387, al prepozitului Ladislau al capitlului catedral de la Alba lulia si la 15 mai 1388 al Anei, fiica lui Mihai de Cälnic40. Fidel politicii sale de sprijinire a autonomiei ora§elor, regele Sigismund de Luxemburg a aprobat doleantele juzilor, juratilor §i oaspetilor regali din Cluj, care i sau pläns cä episcopul Emeric le ingräde§te drepturile. Astfel, la 26 noiembrie 1387 din ora§ul Buda, regele ÍI atentiona pe episcop cä locuitorii Clujului nu pot fi citati in fata scaunului de judecatä al episcopului, cu exceptia cauzelor biserice§ti §i testamentare (causis ecclesiasticis seu testamentariis41). Nu existä date certe despre moartea lui Emeric §i nici nu se cunoa§te data sau circumstantele exacte ale mortii sale. Din diplome regale se poate sti doar cä pe 18 ianuarie 1389 incä este in viatä, insä pe 28 aprilie scaunul episcopal este deja liber, deci se poate deduce cä ar fi murit cändva la inceputul primäverii, la värsta de 44 de ani, fiind inhumat in catedrala episcopalä Sf. Mihail din Alba lulia42. Concluzii. Materialul documentar referitor la Emeric Czudar permite formularea urmätoarelor concluzii: el a fost un personaj important al istoriei Ungariei medievale, provenind dintr-o familie nobiliarä obscurä, care a detinut о sehe de posturi ecleziastice cheie. Cariera sa aratä cä el a fost un colectionar de demnitäti biserice§ti, dar a indeplinit §i misiuni laice, urmärindu-§i mereu propriul interes, uneori chiar in dauna celor regale. Ascensiunea sa a fost inlesnitä de fratele säu cél mai mare, Petru Czudar, important membru al anturajului regelui Ludovic I de Anjou. Pe de altä parte, Emeric Czudar a avut parte de о educatie superioarä desävär§itä la Universitatea Carolinä din Praga §i la о universitate italianä neprecizat. 36 Temesváry János, op. с/f., p. 227. 37 Jakubinyi György, op. с/f., p. 25. 38 F.Zimmermann, C. Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, II (1342-1390), Hermannstadt, 1897, p. 608-609 (in continuare Ub. II). 9 Temesváry János, op. cit., p. 230. 40 Ub. II, p. 623-626. 41 Ub. II, p. 618. 42 Temesváry János, op. с/f., p.231. 15
