Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Magdalena Florea: Repere istorice privind apariţia şi evoluţia mişcării teatrale maghiare în spaţiul mureşan
Istorie In stagiunea 1959-60, un abonament costa Tntre 14 §i 52 de lei, echivalentul a 2-5% din saladul lunar.62 Régimül comunist a Tncercat chiar sä foloseascä teatrul ca instrument de propaganda la sate. Printre sarcinile sale se numärau turneele rurale, temute de actori deoarece, ín ciuda faptului cä erau primiti cu о incredibilä ospitalitate la sate, aveau implicit ocazia sä experimenteze „adevárata realitate” ín care träia populatia. In 1953, unii dintre ace§tia s-au pläns unui diplomat maghiar cä a trebuit sä impartä cu ceilalti, timp de douä säptämäni, ín ritmul a douä spectacole pe zi, putina päine §i släninä pe care le-о oferiserä táranii, deoarece la sate nu existä practic nimic de cumpárat. ín timpul turneelor, denumite oficial „actiuni de culturalizare" §i efectuate ín preajma Rusaliilor, teatrul avea sarcina sä distragä atentia locuitorilor de la „influenta misticismului’.63 Controlul ideologic asupra productiilor se exprima printr-un elaborat lant de cenzurá care, pornind de la directorii teatrelor, implica Comitetul Executiv al Sfatului Popular §i Sectia Culturá a Comitetului Regional de partid, pentru a se íncheia la Sectia Teatru a Ministerului Culturii. Dupá cum reiese din periodicele anchete interne asupra eficientei ideologice a institutiilor culturale ale Regiunii Autonome Maghiare, teatrul nu contribuia ín mäsurä suficientä la crearea unui „nou tip de от”, eliberat de meschinäria prejudecätilor burgheze (de§i valorile §i formele de existentá burgheze erau puse ín scená ín cifru „critic”), pe längä faptul cä erau propuse „prea multe piese de succes, mai ales operete lipsite de continut socialist".64 Prim-secretarul nu avea niciun dubiu: „Piesele reprezentate la Tárgu Mure§ trebuiau alese in a§a fel incät sä contribuie la reeducarea populatiei §i a muncitorilor, deoarece ora§ul are un caracter mic-burghez”65 Responsabilul pentru íntocmirea repertoriului putin aliniat obiectivului reeducárii era chiar directorul, „elementul m/c-burghez”, ínsá, irepro§abil din punct de vedere profesional §i mai presus de toate „protejat de Bucure§ti”66 §i, prin urmare, de neclintit din tünetié, dupá cum constata neconsolatä Sectia Culturá. Partidul nu era ínsá multumit nici de arti§ti, „slab controlati din punct de vedere ideologic”, retractari la desele §edinte de autocriticá §i, mai presus de toate, protagoni§ti ai „unei vieti private care lasä mult de dorif67 fäcänd obiectul predilect al bärfelor celorlalti, micul ora§ fiind un microcosmos färä secrete. ín toamna anului 1955 criticile aduse modului de functionare a teatrului mure§an au ajuns la Biroul Politic Regional, care a investigat modalitätile de íntoemire a repertoriului, contributia programéi teatrale Ja educarea maselor in spiritul patriotismului §i internationalismului proletár", la fel ca §i modul prin care se „aprofundeazä legäturile cu masele”68 Redactorul-§ef al revistei „Igaz Szó” a identificat о periculoasä „izolare etnicä”, deoarece nu erau trimise niciodatä registre §i experti romäni - chiar daeä ace§tia cuno§teau limba maghiarä. Piesa lui Gyula Illyés, Fáklyaláng, pusä ín scenä cu un succes enorm in intreaga Transilvanie, era cam „neactualä” in ceea ce privea tratarea 62 Vörös Zászló”, 4 octombrie 1959. 63 SJAN-Mure§ fond Comitetul regional al P.C.R. Mure§ 1950-68, dosar 119/1955, f. 88. 64 Ibidem, f. 73. 65 Idem, dosar 93/1954, f. 27. 66 Ibidem, f. 25. 67 Idem. 68 Idem, dosar 119/1955, f. 69-70. 164
