Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Magdalena Florea: Repere istorice privind apariţia şi evoluţia mişcării teatrale maghiare în spaţiul mureşan

Marisia XXXII-XXXIII

(ungure§te §i romane§te) /.../eu i-am salutat ín numele Teatrului Secuiesc de Stat. Denumirea aprobatä de minister era doar Teatrul Secuiesc, iar „de Stat” a fost deocamdatä doar о improvizatie; am sperat insä cä vor recepta sugestia. §i a§a a §i fost. Peste douä zile m-а chemat pre§edintele Comitetului Artelor §i m-а felicitat pentru cä teatrul din Tärgu-Mure§ a fost nationalizat. Statui a plätit toate datoriile noastre, apói a ínceput, de fapt, abia atunci a inceput adevärata politicä repertorialä de teatru-de-artä".

Afirmatia lui Tompa Miklós privind data etatizärii Teatrului Secuiesc pare a fi defazatä cu cel putin douä säptämäni fatä de mersul evenimentelor, Tntrucät aceasta s-а produs prin Decretul 83 al Marii Adunäri Nationale a R.P.R., din 11 iunie 1948, care se referea la nationalizarea mijloacelor de productie din Románia, cänd se aducea §i corectia necesarä la Legea nr. 265, pentru organizarea teatrelor, operelor §i filarmonicilor de stat, art. 73, care stipula cä: "In acelea§i conditiuni in care functioneazä Teatrul National din Bucure§ti, vor functiona §i Teatrele Nationale din la§i, Cluj, Craiova, Teatrul Maghiar de Dramä §i Opera din Cluj, precum §i Teatrul Secuiesc din Tárgu-Mure§. Ele stau sub indrumarea, supravegherea §i controlul Ministerului Artelor §i Informatiilor, prin Directia Teatrelor”25. ín felül acesta, Teatrul din Tärgu-Mure§ era recunoscut printre cele mai mari §i importante institutii de profil din tarä.

Atributul „de stat”, care exprima schimbarea statutului, a apärut prima data pe afifele teatrului in toamna anului 1948. Pe afiful care anunta abonamentele, el era despärtit de numele institutiei, respectiv Teatrul Secuiesc din Tärgu-Mure§ ?i seris doar cu literä micä. Abia pe afiful premierei care deschidea stagiunea, Ia 22 octombrie 1948, apare atributul „de stat,” ca parte integrantä a numelui institutiei, seris cu aceleafi caractere §i de aceeafi märime: TEATRUL SECUIESC DE STAT. Acelafi lucru este consemnat §i prin Decizia nr. 821 din 1 noiembrie 1949, emisä de Comitetul Provizoriu al Comunei Urbane Tárgu-Mure§, ca urmare a nationalizärii tuturor institutiilor de spectacole. Peste 12 ani, prin Decizia nr. 7368/1961, emisä de Ministerul invätämäntului §i Culturii, Teatrul Secuiesc de Stat devine Teatrul de Stat Tärgu-Mure§.

ínfiintarea Teatrului Secuiesc, Tn 1946, a fost primitä cu mare entuziasm de cätre public, in general §i de cätre intelectualitatea maghiarä. In scurf timp, baza existentä la vremea respectivä - actori, scenä, salä de spectacole, spatiu pentru serviciul administrativ §i tehnic, un public cu un traditional apetit pentru culturä -a favorizat gruparea actorilor, formatä din Kovács György, Szabó Ernő, Delly Ferenc, Várody Rudolf §i Kőszegi Margit, in jurul regizorului Tompa Miklós fi a seriitorului Kemény János.

ín scurt timp, trupa apare pe scena Palatului Culturii cu piese de Victor Eftimiu26, N. Machiavelli27; Katona József28; Maxim Gorki29 f .a.

Cu acest repertoriu fi cu seriozitatea de care a dat dovadä pentru formarea §i atragerea publicului spectator spre actul de culturä, notorietatea nu a intärziat sä

25 M.O.,nr. 133 din 11 iunie 1848.

26 Ember aki látta a halált (Omul care a väzut moartea)

27 Mandragora (Mäträguna), cu Csorba András §i Kovács György; A néma Levente (Cavalerul műt), cu Hamvay Lucy, Kovács György, Csorba András, Tanai Béla §.a.;

28 Bánk Bán (Bánul Bánk) cu Delly Ferenc, Izsó Johanna, Borovszkey Oszkár, Várady Rudolf, Anatol Constantin §.a.

29 Éjjeli menedékhely (Azilul de noapte) cu Kovács György, Delly Ferenc §.a.

159