Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Răzvan Mihai Neagu: Cariera politică şi eclesiastică a unui important episcop al Transilvaniei din secolul al XIV-lea: Emeric Csudar
Marisia XXXII-XXXIII Prin vizita la Avignon, Emeric a urmärit §i obtinerea functiei de episcop de Oradea, eliberat prin moartea lui Dominic (31 octombrie 1374). Papa i-a ingäduit umirea in acest beneficiu, desi Emeric era ränduit doar ca subdiacon24. Astfel, pe 18 decembrie 1374, la doar 30 de ani, Emeric a fost numit episcop de Oradea25. Preluarea acestei functii s-а fäcut cu dificultate din cauza opozitiei regelui ungar. Documentele lasä sä se Tnteleagä faptul cä regele Ludovic I propusese pe altcineva pentru aceastä demnitate, Tmpiedicändu-I, Tntr-o primä fazä főstül säu capelan sä-si intre Tn drepturi si Ti refuzä papéi ajutorul pe care acesta i l-а cerut Tmpotriva unor supusi räsculati. Papa stiuse de reactiile vehemente ale regelui din scrisorile acestuia cätre confidenti din Avignon, de aceea о roagä pe regina Elisabeta sä TI Tmpace pe rege. ín scrisoarea din 23 iulie 1375, papa Tsi exprimä regretul cä fiul reginei ascultä de sfetnici räuvoitori si se implicä Tn treburile Bisericii, care de fapt nu TI privesc. Pe 1 noiembrie 1375 pontiful Ti reaminteste reginei cä regele Ludovic I este domnitorul cäruia i-a ascultat cele mai multe dorinte si Tndeplinirea acestora a fost Tmpiedicatä doar Tn cazuri foarte bine Tntemeiate. Papa opina cä un domnitor catolic nu se poate astepta ca toate functiile bisericesti sä fie donate dupä piacul säu. Dacä ar Tndeplini toate dorintele regelui maghiar, ar trebui sä facä la fel cu ceilalti regi, ceea ce ar aduce grave prejudicii spirituale. In consecintä о roagä pe reginä sä-si foloseascä influenta asupra regelui, pentru ca acesta sä-l accepte pe Emeric ca episcop de Oradea26. La 1 noiembrie 1375 papa Grigore al Xl-lea s-а adresat legatul din Ungaria, Guillermo, episcop de Senj, cerändu-i sä sprijine demersurile reginei, sä Tncerce sä-l Tnduplece pe rege, de vreme ce favoritul papéi nu este un sträin, ci fratele célúi mai loial servitor al regelui, banul de Slavonia, Petru Czudar27. ín cele din urmä regele a fost Tnduplecat Ia insistentele materne, Emeric putändu-§i lua Tn primire episcopia de Oradea, Tn locul lui devenind prepozit de Alba Regalä fratele säu, loan. Nu s-au pästrat detalii despre investirea Tn functie a lui Emeric. Emeric s-а preocupat mai putin de pästorirea diecezei de Oradea. Documentele consemneazä faptul cä a rämas aproape de rege28. Pentru administrarea diecezei, Emeric a numit un vicar, Tn persoana lui Grigore, arhidicaon §i canonic de Oradea, intr-un document din 6 mai 1376 acesta se intitula: Gregorius arhidiaconus et canonicus <in ecclesiaWa> radiensi ac venerabilis in Christo patris et 24 Jakubinyi György, Romániai Katolikus, Erdélyi Protestáns és Izraelita Vallási Archontológia, Verbum, Kolozsvár, 2010, p. 91. 25 Konrad Eubel, op. с/f., p. 515. 26 Fraknói Vilmos, A Magyar Királyi Kegyúri Jog Szent Istvántól Mária Teréziáig, Budapest, 1895, p. 68. 27 licet ipsi ecclesie non de persona extranea, sed ungara sed sibi fideli atque devota videlicet fratre sui fidelissimi servitoris dilecti filii nobilis viri Petri Zuder báni Sclavonie cf. Történelmi Tár, Budapest 1892, p. 393. 28 Spre exemplu Ia 21 iunie 1376 Emeric Czudar este mentionat ca martor Ia Vi§egrad, Tn tratatul de aliantä pe care ludovic I l-а Tncheiat cu patriarhul Marquard de Aquileia cf. Documenta Romanaie Historica, seria C Transilvania, vol. XV, Bucure§ti, 2006, p. 55 (Tn continuare DRH С, XV). 13
