Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Istorie de multumire filantropului basarabean Vasile Stroescu. Acesta a donat 60000 de coroane pentru Tnfiintarea de §coli agricole, bänci säte§ti/cooperative de credit, de fapt, dar a dat burse pentru tineri, doritori sä se initieze Tn sculpturä §i mobilier artistic Tn sträinätate, respectiv tot atätea coroane pentru о bibliotecä necesarä studentilor romäni din Cluj.37 S-а dovedit a fi justificate pe deplin cuvintele lui Andrei Bärseanu: “Asociatiunea a deprins pe románii din diferite párti ale tärii sä se cunoascä unii pe altii, i-a deprins sä lucreze Tmpreunä §i sä se stimeze unii pe altii, i-a Tnvätat sä-§i pretuiascä §i sä-§i asculte limba, a sustinut vie scänteia nationalä...a aplanat contrastele sociale §i confesionale” (deci, subliniazä rolul asociationismului-n.n.).38 Tinänd cont de ansamblul factorilor care sunt caracteristici societätiiI ! transilvänene, respectiv a comunitätilor romäne§ti, reprezentantii elitelor lor se apreciazä cä erau putini, periferici (ín sensul dispunerii lor, ín majoritate, Tn mediul rural) §i totodatä, Tn dezavantaj. ín general, fäceau parte din prima din prima generatie plecatä de la taräjar cei din mediul urban träiau adeseori Tntr-o lume ostilä §i Tn§elätoare. Dacä maghiarii §i sa§ii, care träiau Tn mediul rural aveau legäturi stränse cu lumea ora§elor, románii Tntretineau mai putine relatii, pe plan administrativ, comercial §i al vietii urbane. Mai mult, sa§ii, s-au remarcat ca §i cosmopoliti. §i dupä Tntregirea Romäniei se vor mentine deosebiri Tntre zonele geografice, reteaua institutiilor de culturä §i viatä urbanä, chiar dacä acestea vor evolua Tn timp.39 La sfär§itul secolului al XlX-lea §i Tnceputul celui urmätor, studio§ii romäni din Transilvania se Tntälnesc Tntr-un numär maré de centre academice europene. Din acest punct de vedere primul loc TI ocupä Leipzigul, cu 58 de persoane (studenti la medicinä §i filosofie, urmat de Graz (31 studenti Tn medicinä, cätiva politehni§ti §'\ la studii comerciale), la Universitatea din Viena, 193 studenti, 28 politehnifti, cätiva la filosofie, §tiinte fizico-chimice etc.), München, cu 28 de stúdióéi ( cei mai multi la Universitatea Politehnicä,cätiva la facultatea de Belle-Arte).40 Pe drept cuvänt se apreciazä cä “deschiderea” largä spre centrele superioare de studii din Europa se datoreazä Tn mare mäsurä Unirii religioase cu Biserica Romei ( Mathias Bernath si Pompiliu Teodor), cu о cre§tere а frecventärii §colilor superioare Tn prima jumätate a secolului al XlX-lea, dar §i Tn anii revolutiei din 1848-1849, (fiind Tnregistratä о sincronizare cu activitätile similare din vestül si centrul continentului, sub influenta doctrinelor progresiste ale timpului). íntre anii 1867 §i 1918 se apreciazä cä 7778 de romäni transilväneni au studiat Tn 82 de centre universitäre ale Europei Centrale §i Vestice (13888 dintre ei Tn douä, trei sau mai multe centre/facultäti), 91,16% Tn institutii de Tnvätämänt superior din Transilvania, Ungaria §i Slovacia §i 8,83% Tn Austria, Germania, Franta, Elvetia, Belgia,Italia. ín Ungaria, cu Tncepere din anul 1885, valabilitatea diplomelor 37 Ibidem, pp. 43-46,50-52,79 §i 90-91. 38 M.Sofronie, luliu Maniu §i serbärile Astrei de la Blaj, in „Acta Musei Porolissensis, 'XVI1/1993,p. 358. 39 Pe larg la V. Dobrescu, Elita romäneascä In lumea satului transilvan 1867-1910,Ed. Universitätii Petru Maior, Tg. Mure?, 1996, pp. 39-40, 44-49, 61-62, 69 ?i Irina Liveanu,Culturä §i nationalitate In Romania Mare 1918-1930, 1998, pp. 168-169. 40 C.Sigmirean, Contributii la studierea frecventärii universitätilor europene de cätre tinerii romäni ardeleni ín a doua jumätate a secolului al XIX- lea §i prima jumätate a secolului al XX lea, in Interferente istorice si culturale romäno-europene, coordonator Gr. Ploesteanujg. Mures, 1996, pp. 113-115 §i 120-122, 140
