Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Marísia XXXII-XXXIII obtinute ín sträinätate trebuie constatatä dupä evaluarea ín limba maghiará §i cu respectarea normelor cerute de ministerul de resort maghiar. О nouä dispozitie, propusä de ministrul Perczel Dezső, in iulie 1898, prevedea cä orice grad universitär obtinut in afara Ungariei trebuie validat conform legilor maghiare. Pentru intervalul anilor 1867-1918, aproape 55% dintre studentii romäni au urmat dreptul §i §tiintele politice, medicinali farmacia, 17,67%, iar sub acest procent se situeazä studentii ín litere §i filosofie, inginerie, mine §i silviculturä, agronomie §i, in procente §i mai reduse, medicina veterinarä, artele §i educatia fizicä. Urmärind situatia studio§ilor in arte frumoase, de pe intreg teritoriul Romäniei (anii 1808-1935, la München), studentii romäni au fost 55 (§i 2 aromäni), 22 germani, 16 maghiari, 10 evrei, 3 särbi, - a fost investigat §i aspectui confesional - 45 ortodoc§i, catolici 16, protestanti 11, greco-catolici 4, mozaici 3. Se apreciazä cä se manifestä pluralismul etnic si confesional, pe intreg teritoriul national. ín anii anteriori izbucnirii primei conflagratii mondiale, ponderea studentilor in drept a scäzut la 41,77%, ponderea studentilor medicini§ti create la 33,62%. Cea mai spectaculoasä cre§tere se inregistreazä in domeniul tehnic (ingineresc), de la 1,63% din totalul studentilor la 33,62%. Romänii adoptä un nou model social propus de societatea capitalistä.41^ Relatia dintre pregätirea §colarä §i piata muncii era complicatä §i atunci. Istoricul §i sociologul Victor Karady, pe care l-am urmärit §i mai inainte, remarcä legätura slabä intre diplomele §colare §i posturile clasei de mijloc (pentru modelul cre§tin), gradul redus de instrumentalizare al studiilor pe pietele de muncä ( exceptie functiile publice inalte, profesiile liberale clasice §i unele specializäri.ca ingineria). Remarcä faptul cä „cifrele combat unul din cele mai vechi mituri din istoriografia maghiarä privind supradezvoltarea atribuitä regiunilor occidentale ale tärii (Ungariei dualiste-n.n.). Intärzierea „imputatä ortodoxiei, in majoritate stabilitä in estül tärii nu se obiectiveazä atät cät s-ar fi a§teptat in efortul de §colarizare formalä” (s. n.)42 íntre anii 1867-1918, in Ungaria media celor cuprin§i in instituted de invätämänt superior a fost de 220,6%, iar in cazul romänilor de 546,28%. La nivelul Äustro- Ungariei ( istoricul Gustav Otruba), intre anii 1863 si 1910 prezenta romänilor in universitätile din imperiu a fost de 614%, romänii fiind depäsiti doar de studentii evrei (936%) §i de cei polonezi (939,7%). Se considerä cä situatia este rezultat al „... impactului determinat de ethosul educational, care a condus la concentrarea eforturilor intregii natiuni (factor) care a presupus emanciparea prin educatie §i culturä”. Pentru sprijinirea studiosior romäni §i-au adus contributia peste 140 de fundatii §i asociatii, centrate pe acest efort, dintre care contribute importante au avut Fundatia Gojdu, cea din Näsäud, dar si cele douä mitropolii románé, “Astra”, Societatea “Transilvania” §i diverse fundatii particulare, astfei cä 25-35% dintre studenti au fost ajutati sä-§i finalizeze studiile. Important a fost sprijinul acordat tinerilor proveniti din familiile modeste (dupä cercetärile fäcute, un numär de 3250 de studenti, intre anii 1867- 1919, au provenit din familii de tärani).43 Ei au constituit un factor esential in procesul de modernizare al societätii romäne§ti, inclusiv in anii interbelici. 41 C.Sigmirean.T/ie Emergence of the Transylvanian Intelligentia in the Modern Era, in Transylvanian Review, XI, nr. 4/ 2002, pp. 17-20; intelectualitatea artisticä, la Stelia n Mändrut Jntelectualitatea artisticä din Romania §i mediul cultural german.Exemplul Münchenului(1808- 1935),\n Acta Musei Napocensis, 35-36/1999,pp. 187-190. 42 V. Karady,Dualité scolaire et dualité soc/a/e. .,pp. 121-122 §li 128. 43 C.Sigmirean, The Emergence of the Transylvanian lntelligentia...(\r\c\us\v aprecierea lui Otruba),p. 20. 141
