Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

I. Studii şi articole

FURCILE DE TORS DIN COLECTIA MUZEULUI ETNOGRAFIC DIN REGHIN

dr. Florin BOGDAN1

Viata ruralä, cu toate componentele ei - activitatea din gospodärie, mestesuguri, ocupatii, obiceiuri - oferä о gamä variatä de informatu. Dintre componentele mentionate se detaseazä, in mod dar, activitatea care se desfäsoarä in gospodärie, aceasta fiind centrul universului täranului. Pe längä cresterea animalelor sau munca la cämp, existä о serie de alte ocupatii - sträns legate intre eie - necesare traiului zilnic, pentru prepararea hranei, referitoare la aspectui locuintei sau pentru vesmintele purtate in viata de zi cu zi ori la särbätori. In materialul de fatä incercäm sä abordäm problematica unuia dintre aceste aspecte, aceea a torsului (grija pentru realizarea unor tesäturi cu rol in decorul interiorului traditional, fie pentru realizarea pieselor de imbräcäminte), in special a furcilor de tors care se regäsesc in colectiile Muzeului Etnografic Reghin.

Torsul ca si indeletnicire este atestat incä din perioada epocii fierului, fapt datorat descoperirilor arheologice de pe intreg cuprinsul tärii, descoperiri din care nu lipsesc piese de tipul fusaiolelor din lut ars, piaträ sau os. Mai tärziu, in antichitate, sunt mentionate furcile de lemn, de dimensiuni reduse, tinute in mänile torcätoarelor1 2, tesäturile destinate imbräcämintii fiind amintite si de cätre scriitorii antici3.

•> 5

Yizitele cälätorilor sträini prin Principatele Romane aduc noi informatii cu privire la tors si la furcile de tors, mai ales pentru

1 Muzeograf, Muzeul Etnografic din Reghin.

2 Branislava Idzvoreanu Stefanovici, Furca de tors. Unealtä si simbol, „Muzeul Banatului”, Timisoara, f.a., p. 3.

3 Aurelia Diaconescu, Furcile de tors din colectiile etnografice muresene, in „Marisia - Etnografie, Artä, Artä popularä, XXVIII”, Tärgu Mures, 2005, p. 195.

45