Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
I. Studii şi articole
Dr. Florin Bogdan sfarsitul scolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea4 5, cänd incepe sä se räspändeascä о altä unealtä, roata de tors. Utilitatea furcii de tors ca si unealtä traditionalä a fost subii-5 •) niatä foarte bine de cätre cercetätoarea Aurelia Diaconescu: „Furca de tors - о cracä de copac care de peste 2000 de ani pe toatä suprafata pämäntului a rämas aceeasi si face acelasi lucru. In lungul timpului bärhatul, departe de nevasta sau iubita lui, dus cu oile, dus la pädure, la muncä in alte sate, cioplea de dórul ei о furcä frumoasä pe care i-o aducea cu drag la intoarcerea acasä’*. Dupä unii cercetätori existä trei categorii principale de furci, fiecare dintre acestea avänd mai multe subdiviziuni: furci scurte (cu forme simple, cioplite la mijloc de jur-imprejur; cu coarne cioplite, avänd formä de lirä; furci cu crengi naturale; furci cu coarne aplicate), furci lungi (de rudä fasonate; cu talpa micä sau furci cu scäunel) si furci mijlocii (cu talpä lungä)6. Alte clasificäri ale furcilor de tors le impart in: furci de bräu (furci simple, rotunde, cu tija in formä de sulitä; furci cu tijä rotundä si coarne din crengi naturale; furci cu coarne pline cioplite din aceeasi bucatä de lemn cu tija; furca cu coarne lätärete introduse la mijlocul tijei; furca cu douä fete si cu mijlocul ca un cere, ca о inimä sau о lirä platä; furca cu aripi; furca cu mär sau cu roatä; furca cu tijä platä; furca executatä la strung), furcä cu talpä lungä sau scäunas (specifice sasilor si maghiarilor) si furca lungä, fixatä in casä intre podea si tavan, tinutä intre genunchi7. 4 Aurel Turcus, Furcile de tors de la Muzeul Banatului, in „Tibiscus”, 1975, Timisoara, p. 211-225. 5 Aurelia Diaconescu, Furca de tors - unealtä si obiect de artä popularä, in „Informatia de Mures”, din data de 9 august 2007, http://www.infoms.ro/traditii/ traditii-detalii/article/754/39/neste/3.html?tx_ttnews%5BpS%5D=1331016364 &cHash=7e850c30f6; väzut la data de 11 mai 2012. 6 Kós Károly, Colectia de furci de tors a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, in „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, 1968-1970, Cluj-Napoca, 1971, p. 185-224. 7 Simona Maria Cursaru, Furca de tors in cadrul colectiei de artä popularä in lemn a Complexului National Muzeal „ASTRA”, in „Transilvania”, 7-8, Sibiu, 2005, p. 100-103. 46